Este recomandarea pe care ne-o fac cei 12 artisti ai penelului reuniti anul trecut - intre ape, dealuri domoale, vestigii botanice, geologice si arheologice - la un stagiu estival de acuarelistica. Un simpozion de anvergura nationala initiat de pictorul scenograf si muzeologul Gheorghe Andreescu, dar patronat cu pasionat entuziasm de Muzeul de Arta Vizuala (prin participarea nemijlocita a directorului sau, Dan Basarab Nanu) si de Institutul de Cercetari Eco-muzeale Tulcea.
Aceasta din urma institutie pune la dispozitia participantilor, pe langa o serie de materiale de lucru trebuitoare si una dintre bazele sale, situata in feerica zona a Nordului dobrogean, la locul numit Celic-Dere, unde se afla si o sfanta si patriarhala manastire, din proximitatea Lacului Razelm si a Capului stancos Dolosman. In curand, acolo urmeaza sa-si inceapa "saptamana inspirata" cea de a sasea serie anuala de artisti, ce si-au propus sa reanime interesul pentru pictura in culori de apa si in "plain air". Cazuta pe nedrept in desuetudine, pictura cu acuarele a facut epoca pana prin anii 1970-1980, dupa care a fost considerata apanajul exclusiv al neofitilor in domeniu, al copiilor si al exercitiului cu caracter didactic. Multi dintre maestrii inveterati ai penelului au practicat acuarela cu respectul cuvenit pana in stadiile finale ale carierei lor. Au abordat aceasta eleganta si subtila tehnica si ca exercitiu de virtuozitate, dar si ca notatie a starilor poetice, directe, spontane, ebosand in preludiul unor mari compozitii picturale. Ma gandesc la Pallady, Iser, Darascu, Lucian Grigorescu, Catargi, Tonitza, altii, din generatiile ulterioare, pictand in acuarela si in ziua de azi: C. Gavenea, Iulia Halaucescu, Popescu-Negreni, Tr. Bradean, Ion Murariu, Silvia Cambir...
Si-au facut aparitia chiar grupari, ce-si propun programatic o "restauratie" a acuarelisticii in "regatul" atat de framantat de tendinte disjuncte si experimentale al picturii contemporane, cum sunt, de pilda, cercul si taberele de creatie de la Balcic, patronate de ?Elite-Art? Club UNESCO. Initiativa galatenilor si a asociatilor lor tulceni nu creste, asadar, pe teren gol.
Bucurestiul a gazduit cu putin timp in urma la GalAteCa, dupa rundele expozitionale de la Muzeul de Arta din Galati si de la Tulcea, expozitia protagonistilor editiei precedente. In ordine alfabetica enumerati, acestia sunt: Gh. Andreescu, totodata si curator al proiectului, Cicerone Ciobanu, Fl. Ferendino, Iulia Filimon, Aurel Manole, Nita Manolescu, Fl. Menzopol, Vasile Neagu, Liliana Negoiescu, Valter Paraschivescu, Maria Pelmus, Viorel Poiata. Un manunchi de artisti reprezentand orasele gazda, dar si alte centre din vecinatati, mai apropiate sau mai indepartate: Bacau, Buzau, Constanta, Ploiesti ...
Un proiect de anvergura national-regionala, se doreste acest simpozion si expozitiile sale itinerante. El se soldeaza, de la o editie la alta, cu zeci de lucrari remarcabile incorporate patrimoniului de arta contemporana al muzeelor din Galati si Tulcea.
Realizate in "priza directa" si in atmosfera de agreabila si creativa fratietate artistica din preajma spectaculoaselor ruine (cum au evaluat specialistii in istorie antica) ale celei mai vechi asezari cu statut de urbe din spatiul danubiano-pontic, Argamum, lucrarile celor 12 pictori, cei mai multi aflati la varsta deplinei consacrari artistice, concentreaza in varii forme de expresie si registre stilistice reintoarcerea la natura, la filoanele si mijloacele traditionale ale artei autentice.
Si totodata, la puritatea si pluralitatea izvoarelor de inspiratie, dupa cum par sa fi consimtit unanim protagonistii acestui merituos simpozion de acuarelistica - probabil, cel mai amplu si mai consecvent in intentiile lui restaurative din actualitatea noastra plastica - ca resurse plauzibile de revigorare si reinstaurare a autoritatii valorice a operei de arta. Un mesaj pe cat de patetic, pe atat de incurajator!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
