Ziarul de Duminică

Casele Bucureştilor (XV). Pictori, sculptori, colecţionari/ de dr. Alexandru Popescu

Categoria reprezentanţilor artelor plastice este privilegiată, multe dintre imobilele care le-au aparţinut devenind case memoriale, muzee, adăpostind adevărate „comori” ale domeniului, parte integrantă a tezaurului artistic al Bucureştilor.

O categorie aparte este aceea a colecţionarilor de artă ale căror case, ele însele piese arhitectonice reprezentative, au devenit, prin donaţii, adevărate muzee.

După părerea noastră mai există asemenea imobile care, restaurate, pot adăposti piese din creaţia  proprietarilor lor, unii dintre ei clasici ai artelor plasice (Ţuculescu, Steriadi).

O soartă oarecum ciudată o are Casa memorială Tattarescu, cu o vechime apreciabilă, care, deşi a adăpostit o bogată colecţie şi a constituit un focar al artelor plastice româneşti, în momentul de faţă nu este accesibilă publicului.

- Casa  memorială Tattarescu, Str. Domniţa Anastasia nr. 7, 1855.

Gheorghe Tattarescu (1820– 1894) , pictor, pionier al  neoclasicismului. Construcţia iniţială este ridicată la începutul secolului al XIX-lea de Dimitrie Popescu pe uliţa Belvedere, astăzi str. Domniţa Anastasia.  Moştenitorul lui, colonelul Alecu Popescu, vinde, în 1855, la mezat casa şi locul care revin pictorului Gheorghe Tattarescu. Timp de trei ani, până în anul 1858, Tattarescu renovează casa şi îi dă un aspect de han prin adăugarea unui cat cu geamlâc. Casa devine locuinţă şi atelier atât pentru artist, cât şi pentru elevii săi. În anul 1951, în urma donaţiei Georgetei Wertheimer, nepoata pictorului, ansamblul devine Muzeu memorial Gheorghe Tattarescu, adăpostind o colecţie cuprinzând un bogat patrimoniu de pictură, grafică. La etaj fusese reamenajat atelierul artistului şi se aflau expuse marile pânze istorice cât şi galeria de portrete. La parter (în fostele ateliere ale elevilor lui Tattarescu) se amenajează, în anii 1960, ateliere de creaţie ale Uniunii Artiştilor Plastici. După 1989, Primăria Capitalei a reabilitat  casa memorială Gheorghe Tăttărescu, dar în clădire au fost depozitate picturile din patrimoniul Pinacotecii Bucureşti, iar clădirea a fost închisă pentru public.

- Muzeul Theodor Aman Str. C. A. Rosetti nr. 8, 1869

Theodor Aman (1831-1891), pictor şi grafician, pedagog, academician, întemeietor al primelor şcoli româneşti de arte frumoase de la Iaşi şi Bucureşti. Cădirea în stil neoclasic a fost realizată de către arhitectul Fr. Scheller după planurile artistului. Colecţia cuprinde numeroase picturi în ulei, desene, acuarele, gravuri, sculptură aparţinând fondului original donat de Ana Aman (în 1904), la care s-au adăugat lucrări provenite din achiziţii ulterioare. Alături de pânze reprezentative, muzeul posedă o amplă colecţie de gravuri în aquaforte, tehnică pe care Theodor Aman a experimentat-o către sfârşitul vieţii, plăci originale, precum şi presa de imprimare.

- Casa Dimitrie şi Ortansa Paciurea Str. Viitorului nr. 94 1878

 Dimitrie Paciurea (1873 - 1932), sculptor. Casa a fost ridicată de Nicolae Paciurea, tatăl sculptorului.  Atrage atenţia în primul rând prin decoraţiile de stucco, cu motive vegetale, Art nouveau. Anumite elemente precum straşina şi marchiza situată deasupra intrării pun în evidenţă o influenţă a stilului neoromânesc
          

- MuzeulMaria şi dr. George Severeanu,  Str. Henri Coandă nr. 26, a doua jum. a sec. XIX

 Dr. George Severeanu (1879-1939) a fost întemeietorul radiologiei româneşti şi un pasionat colecţionar de antichităţi. Casa Severeanu este un exemplu tipic pentru arhitectura bucureşteană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind o clădire eclectică cu influenţe baroce precum: frontoane, ferestre mici ovale, baluştri în registrul superior al faţadelor, elemente decorative florale, ghirlande, cornişă şi console în stil atic decorativ. În curte, s-au păstrat „acareturile”. Colecţia a fost donată Muzeului de Istorie a Municipiului Bucureşti ca urmare a dorinţei exprimate de dr. George Severeanu în 1939. Muzeul a fost deschis în 1956. Conţine: Arheologie daco-romană, Arheologie preistorică, numismatică. În 1994, Muzeul „Maria şi George Severeanu” a fost închis, întrucât clădirea era într-o stare de degradare avansată, iar ulterior a fost renovată. Muzeul are în patrimoniu circa 80.000 de obiecte, bunuri culturale, între care cele  aparţinând Colecţiei Kalinderu.

- Muzeul Cornel Medrea, Str.  general Constantin Budişteanu nr. 16, sf. sec. XIX

Corneliu Virgiliu Medrea (1888 -1964),  sculptor şi profesor, membru corespondent al Academiei Române. Clădire în stil neoclasic ridicată la finele secolului al XIX-lea. Muzeul a luat fiinţă în 1957, prin donaţia  lui Cornel Medrea. Muzeul posedă peste 300 de lucrări de sculptură, grafică, obiecte şi documente cu valoare memorială.

- Casa Ion Ţuculescu, Str. Lizeanu nr. 5,  sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX

Ion Ţuculescu (1910-1962), biolog şi medic, pictor.

- Casa J. Al. Steriadi, Calea Dorobanţilor nr. 49, sf. sec. XIX

Jean Alexandru Steriadi (1880-1956), pictor şi grafician, profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti şi membru de onoare al Academiei Române din anul 1948.

- Muzeul Kalinderu, Str. Vasile Sion nr. 2-4,  1906-1908

Iancu Kalinderu (1840-1913) , academician, jurist, colecţionar de artă, administrator al Domeniilor Coroanei şi filantrop. Clădirea a fost proiectată de I.D. Berindei, fiind destinată să adăpostească cele peste 3.500 de piese valoroase de pictură româneasca şi europeana, sculptură, grafică, arta decorativă . În timpul războiului, complexul (trei clădiri) a fost bombardat, suferind grave deteriorări, iar o parte dintre colecţii au fost distruse. Casa a fost preluată de Ministerul Culturii, ca Muzeu de artă. Componente ale complexului muzeal au fost demolate, ultima în 1993

- Casa Nicolae Petraşcu, Piaţa Romană  nr. 1, 1906-1907

Gheorghe Petraşcu (1872-1949), pictor, academician. Casa sa a fost proiectată de arhitectul Spiridon  Popescu-Cegăneanu, spaţiul său cel mai important fiind salonul pentru lecturi literare şi muzică. Imobilul a  fost restaurat sub conducerea arh. Beldiman.

- Casa sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad , Str Gaetano Donizzeti nr. 16, sec. XX

C. Dimitriu-Bârlad (1890-1964),  autor a numeroase portrete şi statui. Casa este  împodobită de cinci medalioane în stucatură ale lui Raffaello şi Michelangelo, precum şi personaje feminine, între care acela al mamei artistei Margareta Pâslaru.

- Casa Gheorghe Anghel, Str. Levănţicăi nr. 1, sec. XX

Gheorghe D. Anghel ( 1904 - 1966),  sculptor, autor al statuii lui  Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român. Imobilul se află într-o avansată stare de degradare.

- Casa Kimon Loghi, str. Viisoarei nr. 2,  1923

Kimon Loghi  (1873-1952), pictor, reprezentantul tipic al simbolismului. Casa a fost construită după planurile arhitectului Arghir Culina, în stil Art  Nouveau. Înzestrată cu un foişor, balcon central cu decoraţie vegetală, iar intrarea principala - cu ancadramente.

- Casa Ştefan Luchian, Str. Mendeleev nr. 29  sec. XX

Ştefan Luchian (1868-1916), pictor, denumit „poetul plastic al florilor”. Pe imobil se află placa cu textul „În aceasta casa a trăit, a lucrat,  a suferit şi a murit neînteles pictorul Stefan Luchian”. În momentul de faţă, aici se află un restaurant cu grădină de vară.

- Colecţia Barbu Slătineanu Str. dr. Mihail Obedenaru nr. 3, sec. XX

Barbu Slătineanu (1895-1959), ofiţer de carieră, scriitor şi avizat colecţionar de artă. Colecţia, iniţiată de tatăl său, care cuprindea artă populară românească, pictură şi grafică româneasca şi europeană, a fost confiscată după instaurarea regimului comunist în România şi a devenit Colecţia de artă comparată Alexandra şi Barbu Slătineanu din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României.

- Casa memorială George Oprescu, dr. Str. Clunet nr. 16, prima jum. sec. XX.

George Oprescu (1881-1969), istoric, critic de artă, colecţionar român, membru de onoare al Academiei Române (1948), profesor al Academiei de Belle-Arte.

- Muzeul de artă Frederic şi Cecilia Storck, Str. Vasile Alecsandri nr. 16, 1911-1913

Clădirea a fost proiectată de Alexandre Clavel, fiind inspirată din arhitectura de factură germanică. A  devenit muzeu în 1951, adăpostind lucrări aparţinând  lui Karl Storck (1826 - 1887), sculptor de origine germană, stabilit în Bucureşti din 1849, primul profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase şi ale fiilor lui, şi ei sculptori, Carol (1854 -1926) si Frederic (1872-1942), căsătorit cu Ceciliei Cuţescu ( 1879-1969) pictoriţă de valoare, şi ale altor membri ai familiei care i-au continuat tradiţiile artistice. Muzeul mai adăposteşte  pictură a unor artişti contemporani,  un număr important de acuarele ale lui Carol Popp de Szathmary, piese de artă religioasă, o colecţie numismatică.

- Muzeul K.H. Zambaccian,  str. Muzeul Zambaccian nr. 21A, sec. XX

Krikor Zambaccian (1889 -1962), om de afaceri, reputat critic şi colecţionar de artă. Casa lui Zambaccian, proiectată de arhitectul C.D. Galin, fusese special concepută nu numai ca spaţiu de locuit, ci şi ca spaţiu expoziţional pentru opere de artă. Muzeul a fost fondat în 1947. Piesele din colecţie includ lucrări ale celor mai importanţi pictori străini români şi străini. Muzeul găzduieşte opere ale lui sculptorilor Constantin Brâncuşi, Cornel Medrea, Miliţa Petraşcu, Dimitrie Paciurea şi Frederic Storck.

- Casa memorială Ligia şi Pompiliu Macovei, Str. 11 Iunie nr. 36-38, sec. XX

Ligia Macovei (1916-),  graficiană şi pictoriţă. Pompiliu Macovei (1911-2008), arhitect şi ministru.  Casa  a fost cumpărată în 1952 de soţii Macovei şi transformată în locuinţă privată. În salonul de primire sunt expuse piese rare de mobilier şi picturi de mare valoare aparţinând artiştilor Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă.

Fotografiile de actualitate aparţin autorului

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.