Uniunea Arhitecţilor din România a organizat la 22 septembrie, la Biblioteca Naţională din Bucureşti, conferinţa publică „Arhitectura brâncovenească - Tradiţia continuităţii”, susţinută de acad. prof. dr. Razvan Theodorescu şi prof. dr. arh. Augustin Ioan. Conferinţa a marcat deschiderea unei expoziţii speciale, organizată de U.A.R şi dedicată arhitecturii brâncoveneşti. Evenimentele au loc în contextul împlinirii a 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi al fiilor săi. Pentru a marca acest moment, 2014 a fost declarat, la propunerea Ministerului Culturii, „Anul Brâncoveanu”.
Prin această expoziţie, Uniunea Arhitecţilor din România celebrează, la rândul său, contribuţia majoră a domnitorului Constantin Brâncoveanu în istoria şi cultura naţională, în special în ceea ce priveste arhitectura.
„Brâncoveanu 300 – Tradiţia continuă” ilustrează atât fenomenul cunoscut sub numele de arta şi arhitectura brâncovenească, cât şi felul în care arhitectura (neo)românească a devenit, în câteva generaţii, o estetică acceptabilă la toate nivelurile societăţii şi, apoi, deşi datorate unui stil de fuziune, a fost identificată drept Arhitectură Românească de Ion Mincu şi, mai ales, de urmaşii săi (Cerchezii, Petre Antonescu şi alţii), până în perioada edificării noilor centre civice din perioada Ceauşescu.
Arta şi arhitectura zise brâncoveneşti sunt un corpus de opere noi şi de intervenţii pe opere pre-existente, ctitorii laice (curtea domnească de la Bucureşti, palatele de la Potlogi, Doiceşti şi Mogoşoaia) sau sacre (mănăstiri, biserici, precum şi artele de escortă aferente acestora: pictură, sculptură decorativă în lemn şi piatră, podoabe), realizate în a doua parte a secolului al XVII-lea şi prima parte a secolului al XVIII-lea în Ţara Românească (Valahia) şi, punctual, pe proprietăţile deţinute de voievozii valahi în Transilvania, precum şi din semnificaţia acestora, explicată în nenumărate straturi hermeneutice, până astăzi. Această perioadă precede, dar se şi continuă dincolo de domnia voievodului Constantin Brâncoveanu, care reprezintă punctul de maximum al acestei epoci.
Expoziţia „Brâncoveanu 300 – Tradiţia continuă” este alcatuită din 42 de panouri format 70 cm x 100 cm şi este disponibilă în două variante - cu explicaţii (texte) în limba română sau în limba engleză.
Autorii expoziţiei – acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu, prof. dr. arh. Augustin Ioan, prof. dr. arh. Marius Marcu Lapadat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
