Mihail Fărcăşanu
Viitorul libertăţii
Publicistică din ţară şi din exil (1944-1963)
Editura Polirom
Cuvânt înainte de Dinu Zamfirescu. Ediţie îngirjită de Pia Bader Fărcăşanu. Mihail Farcasanu (1907-1987) a fost jurist, politician, publicist şi scriitor, preşedinte al Tineretului Naţional Liberal din 1940 până in 1946, când fuge din ţară. În 1946 a publicat sub pseudonim un roman, Frunzele nu mai sint aceleasi, precum si volumul Scrisori către tineretul român, interzis la scurt timp dupa aparitie. In 1950 este numit primul director al Departamentului Romanesc la Radio Europa Libera.
Volumul de faţă a apărut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc. Cuprinde o selectie de articole publicate de Mihail Farcasanu in decursul a aproape 20 de ani, din 1944 până in 1963, reprezentând un pretios document de epoca prin marturiile unei personalitati direct implicate, in calitatea sa de fruntas al PNL, in numeroase evenimente de prima importanta din tara si apoi din exil. Daca publicistica din exil acopera perioada cea mai intinsa, din 1948 până in 1963, poate si mai interesanta este publicistica din tara, reprezentata in principal de editorialele din ziarul Viitorul. Addenda cuprinde eseul „Libertate si existenta” din 1942 – o piatra de hotar in evolutia jurnalistica si politica a autorului –, precum si un mic fragment de roman.
„Contemporan cu prabusirea primelor regimuri democratice, dar si cu ascensiunea si decaderea celor totalitare – scrie Daniel Barbu - , Mihail Farcasanu a intrupat, cu tragica excelenta, mai toate virtutile, paradoxurile si dilemele liberalismului national romanesc de ieri si de azi: distinctie personala, consistenta intelectuala, talent jurnalistic, vocatie literara, forta reflexiva, angajament democratic neconditionat, tarie de caracter, eclectism filozofic, apetit pentru risc, curiozitate fata de experientele noi, fie ele personale sau sociale, indrazneala a gindirii, disponibilitate de a merge impotriva curentului, dispret pentru compromis, resemnare si negociere a valorilor, incredere in sine, simt al traditiei, dezgust fata de fanatism, prostie ori lipsa de curaj, eleganta a scriiturii si stralucire a verbului, individualism temperat de instinct national, intoleranta fata de orice forma de autoritarism, pasiune ingemanata pentru echitate si pentru libertate. Viata i-a fost frinta in doua parti egale. Prima jumatate si-a consacrat-o, cu egala stralucire, stiintei politice si Partidului National-Liberal. A doua si-a petrecut-o in «refugiu», cum isi numea exilul de patru decenii, incercind prin vorba si fapta sa-si tina impreuna compatriotii, atit pe cei ramasi captivi in tara, cit si pe cei din lumea libera. In toate situatiile, a fost animat de acelasi comandament: «Ideile trebuie traite».”
Christopher Kelly
Attila Hunul
Teroarea barbară şi prăbuşirea Imperiului Roman
Editura Corint
Traducere de Mihaela Grancea. Cuvânt-înainte de prof.univ. dr. Zoe Petre. Attila Hunul – barbar nelegiuit şi războinic legendar – a devenit, de-a lungul timpului, întruchiparea cruzimii fără limite. Atacurile sale violente, ca un val sălbatic al morţii şi distrugerii, au depăşit hotarele Imperiului Roman. Teroarea a zdruncinat un imperiu care fusese creat prin cuceririle lui Iulius Caesar cu cinci secole în urmă. Cartea de faţă merge pe urmele adevăratului Attila Hunul. Pentru prima oară ne este dezvăluită istoria unui om politic abil, a unui strălucit comandant militar, care a profitat în mod surprinzător atât de puterea, cât şi de slăbiciunea Imperiului Roman. Călătorim, alături de Attila şi de hunii lui, din stepele bătute de vânt ale Asiei până în bogata cetate Constantinopol, din pusta ungară până în câmpiile rodnice din Champagne, Franţa. Provocându-ne să medităm asupra ideilor pe care ni le-am format despre barbari şi romani, despre imperialism şi civilizaţie, despre terorişti şi supraputeri, autorul ne propune captivanta poveste a unui conducător remarcabil, care a contribuit la prăbuşirea unui imperiu şi a determinat reconfigurarea hărţii Europei.
„De la Attila la Revoluţia Ungară, miturile se dovedesc mult mai tenace decât istoria. Asta nu ne scuteşte însă de o lectură critică de felul celei, excelente, pe care ne-o propune Christopher Kelly; dimpotrivă, ne obligă la o asemenea disciplină a spiritului. Fără această lectură critică, ne delectăm cu basme, dar ne ignorăm adevărata identitate istorică.” (Prof. univ. dr. Zoe Petre)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
