Prima personală în România a lui Kicsiny Balázs
Kicsiny Balázs este unul dintre cei mai proeminenţi artişti maghiari contemporani. Este în principal renumit probabil pentru pavilionul realizat la Bienala de la Veneţia din 2005 (unde a fost ales să reprezinte Ungaria), care a fost într-adevăr unul dintre cele mai bune ale acelei ediţii. Dar cariera şi opera sa sunt mult prea complexe pentru a putea fi reduse la acest singular demers, chiar dacă este unul destul de spectaculos, desfăşurându-se de-a lungul a peste douăzeci şi cinci de ani de prezenţă semnificativă pe scena artistică maghiară şi internaţională.
La o primă vedere, cel mai adecvat termen pentru a descrie producţia artistică a lui Kicsiny ar părea să fie acela de "instalaţie". Dar, în cazul său, aşa cum o siluetă antropomorfă nu e niciodată o simplă sculptură, în sensul clasic al termenului (un obiect de artă tridimensional destinat să fie admirat), nici o instalaţie nu e niciodată un simplu ansamblu de forme care conlucrează pentru a produce sens. Astfel, instalaţiile sale se adresează privitorului într-o manieră foarte angajantă, uneori părând a fi performance - uri îngheţate, alteori, stranii elemente de recuzită dintr-un spectacol de teatru al unui regizor pasionat de suprarealism. Într-un fel, majoritatea lucrărilor sale majore, de la Winterreise la Migrating Interpretation, de la Permanent Landing la Exact Time, relaţionează cu noţiunea de enunţ performativ, în sensul cel mai imediat al conceptului. Astfel, ele sunt prezente şi acţionează prin actul însuşi de a fi prezente, fac ceva în lume mai degrabă decât să îi spună privitorului ceva despre aceasta. Tind să genereze experienţă, mai degrabă decât sens.
Pentru prima sa expoziţie personală în România (deschisă până pe 9 decembrie a.c.), Kicsiny Balázs propune, la Bázis de la Fabrica de Pensule din Cluj, un proiect care evidenţiază tocmai caracteristicile artei sale mai sus menţionate. Intitulată "The Art of Self-justification", expoziţia de la Bázis (foto 1) abordează tematici ca relaţia dintre semne şi interdicţii, caracterul convenţional al comunicării şi natura opresivă a puterii, manifestată în standardizare. O instalaţie imersivă, proiectul lui Kicsiny este totodată o invitaţie deschisă la a reflecta asupra unor asemenea probleme şi provoacă spectatorul să treacă dincolo de plăcerea sau fascinaţia vizuală pentru a arunca o privire asupra ameninţărilor la care face aluzie. (Bogdan Iacob)
Arta şi politicul
Sâmbătă, 3 decembrie, începând cu ora 18.30, la Galeria "Totem il Canale" din Veneţia va avea loc vernisajul expoziţiei de artă contemporană românească "Mirajul politic" (foto 2). Curatorul expoziţiei este criticul de artă Alexandra Titu.
Proiectul reuneşte artişti români contemporani, diferiţi între ei ca experienţă, abordare şi generaţie, dar apropiaţi prin tematica şi interesul comun pentru "mirajul politic": Teodor Graur, Marinela Preda Sânc, Alexandru Rădvan, Aurel Vlad, Ioan Augustin Pop, Matei Băjenaru, Sorin Oncu.
Proiectul dedicat "mirajului politic" continuă relaţia între artă şi politic, în contextul noilor conflicte ideologice şi al presiunilor economice într-o lume globală. Această relaţie constantă cunoaşte diverse grade de dependenţă a artei faţă de politic, a angajării conflictuale cu universul puterii. Arta se poate impune ca instrument de impact maxim în discursul politic, în asocierea politicului sau ca autoritate critică, corozivă, demistificatoare, acuzatoare în faţa instituţiilor puterii.
Despre acest proiect, iniţiat în 2009, curatoarea Alexandra Titu afirmă: "Artiştii actualităţii iau ca teme situaţii şi fenomene sociale generate în spaţiile marginale ca România la nivel social de mirajele care recurent au susţinut fenomenul nomadismului şi emigraţiei, motivat profund de crizele economice, deconstruiesc cu gravitate sau umor alibiurile noilor politici economice şi sociale, efectele unei dezindustrializări la fel de brutale şi accelerate ca şi industrializarea regimului comunist, conţinuturile reale ale unor termeni aparent inocenţi vehiculaţi de mass media. Lucrările lor se referă simultan sau diferenţiat la responsabilităţile locale ale politicii naţionale şi la strategiile deschiderilor şi închiderilor succesive ale integrării/excluziunii. Grupul restrâns este selectat dintre artiştii constant implicaţi în comentariul politic, autori ai unor acţiuni şi comentarii imagistice incisive dar cu deschidere culturală complexă, care dă generalitate pachetului imagologic chiar dacă unele dintre creaţii, cum sunt cele semnate de Matei Bejenaru, se bazează pe evenimente concrete. Ei ating acest câmp problematic fierbinte cu instrumente de limbaj, de la realismul actual (Ioan Augustin Pop) la ironia premizelor ideologice ale ierarhizărilor în jocul dominaţiei politice (Teodor Graur), realismul simbolic (Aurel Vlad), metafora abstractă (Marilena Preda Sânc, Sorin Oncu)".
Evenimentul este organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în colaborare cu Galeria "Totem Il Canale" şi este dedicat Zilei Naţionale a României.
Expoziţia va rămâne deschisă până pe data de 30 decembrie 2011.
Proiectul beneficiază de sprijinul Institutului Cultural Român.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
