Japonia nu mai e de multa vreme o tara a haiku-urilor si a florii de cires! Mai degraba, e patria adoptiva a culturii americane postbelice, amestecand - ca intr-o "supa miso"- baseball, muzica psihedelica si intreaga paradigma a drogurilor. Literatura nu a stat nici ea departe de fenomen, iar cel care l-a surprins cel mai bine in cartile sale se numeste Ryu Murakami (care a inceput sa fie tradus si la noi de Polirom).
Murakami pare a fi un nume destul de comun in spatiul literelor nipone de azi. Deja, in chiar limba romana, au aparut patru traduceri ale cartilor lui Haruki Murakami (intre care antologica - zic eu - "Padure norvegiana") iar acum, iata, avem, si un roman de Ryu Murakami - "Albastru nemarginit, aproape transparent" (inca un titlu, "Copii de aruncat", fiind anuntat pentru viitorul apropiat). Cei doi Murakami (intre care nu exista nici o legatura de rudenie!) sunt, practic, vedetele incontestabile ale beletristicii japoneze contemporane, alaturi de o Banana Yoshimoto sau un Shusaku Endo. Totusi, dintre toti, cel mai socant se vrea si reuseste a fi Ryu Murakami, o combinatie de Bukowski si Chuck Palahniuk, amintind, de asemenea, de Irving Welsh ("Trainspotting").
"Albastru nemarginit, aproape transparent" (metafora a starii de sevraj) este titlul primei sale carti, din 1976 (ecranizata ulterior de insusi autorul, regizor de incontestabil palmares). Epica fragmentarista, mulandu-se sugestiv pe dezordinea din mintea unui junky veritabil, romanul este cronica "in cold blood" a ispravilor unei gasti de tineri japonezi din anii '60-'70 (autorul e nascut in 1952), care paraziteaza o baza americana, pentru ai carei soldati de culoare se prostitueaza in schimbul accesului la bautura si, in special, droguri. In paralel, frecventeaza lumea muzicii underground si sunt fanii declarati ai rock-ului "made in USA" (in tinerete, si Ryu fusese baterist intr-o trupa). Cartea, care nu se sfieste de excesul naturalist dus pana la cote anatomice atroce (descrierile orgiilor de aici l-ar fi infiorat pe un Henry Miller!), a fost un bestseller absolut, vanzand, in primele sase luni de pilda, nu mai putin de un milion de exemplare.
Laureat, apoi, al prestigiosului premiu Akutagawa, cota lui Ryu Murakami a crescut vertiginos, el alternand romanele de succes ("Topaz", "Ecstasy", "In supa miso") cu regia de film ("Tokyo Decadence" e povestea unei prostituate care practica sado-maso cu un presedinte de companie) dar si cu literatura non-fiction (un alt bestseller l-a constituit culegerea de interviuri realizate cu personalitati vizionare de tipul lui George Lucas sau al lui Richard Branson). De fapt, cam tot ce atinge Ryu Murakami obtine succes instantaneu, un alt exemplu constituindu-l o serie de eseuri care aveau la baza scrisorile sale de dragoste catre o fosta amanta...
Cat despre haiku-urile lui Basho, ele nu prea rimeaza cu mescalina, sexul oral-anal, cocaina ori Rolling Stones (ordinea e pur aleatorie, sniff!).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
