In curtea lui Josua, din Vechiul Testament, se vorbeste despre Cetatea Ierihonului, despre distrugerea si arderea acesteia de catre "fiii lui Israil" ce parasisera Egiptul in cautarea Pamantului Fagaduintei (1407 i.Hr., dupa cronologia biblica). Dupa ce au trecut Iordanul, sapte zile a durat asediul cetatii. Potrivit unui ritual anume, preotii (purtand chivotul Legilor Domnului), ostasii si pribegii i-au dat roata, timp de sase zile, intr-o liniste deplina, pentru ca in cea de a saptea strigatul urias izbucnit din piepturile tuturor si sunetul asurzitor al celor sapte trambite sa naruie zidurile de aparare.
Considerat drept cel mai vechi oras al lumii, Ierihonul mai pastreaza si astazi ruinele giganticelor fortificatii ridicate in aceasta oaza izolata a desertului, acum mai bine de 8.000 de ani, inainte de Hristos.
In acest loc de pelerinaj, Asezamantul monahal romanesc reprezinta, dincolo de vocatia sa mistica, un centru de cultura, innobilat de prezenta operei de arta - care a fost si va ramane intotdeauna cel mai vital si credibil slujitor al diplomatiei unei natiuni.
Proiectul Celei Neamtu cuprinde un ciclu de patru tapiserii, in tehnica haute-lisse (250/150 cm fiecare) intitulat Ferestre pentru Ierihon si care va fi prezentat, pentru prima oara, in cadrul expozitiei personale pe care artista o deschide la Galeria DANA, din orasul natal (Iasi, 1 sept. 2008). Urmatoarele trei, intre care un impresionant triptic de 500/250 cm se afla inca in faza de desen si probe de culoare. Preocupata de invelisul lucrurilor, dar si de semnificatia lor, de expresia formelor, de revelatia lor determinanta, Cela Neamtu ajunge la sinteze insolite in care lumea realului, trecuta printr-un filtru liric, da o aura usor romantica unor intelesuri profunde. Chipurile venite din legenda, simbolurile supuse canonului erminiilor-caligrafiate cu nobletea serena a iconografiei bizantine, expresivitatea "frazei" plastice, care conserva in developarea scenelor imaginarul parabolei, dozajul cromatic ultrasensibil si meticulozitatea rezolvarii "filigranate" a fiecarui detaliu, totul participa la transfigurarea banalului in vectori ai hiperesteticului. Tapiseriile pentru Ierihon, austere si elegante deopotriva, ne conving sa pasim dincolo de obisnuitul existentei noastre, in zona in care bucuria tamaduitoare a armoniei tinde spre absolut. Ele se adreseaza cu generoasa cordialitate publicului, intr-un dialog direct, imediat si necenzurat, demonstrand, inca o data, ca un creator autentic si inspirat, aplicand morala si legile frumosului, poate transforma efemerul in splendide alcatuiri estetice perene.
In pariul sever facut cu timpul, tesand alaturi de asistenta sa (Marcela Marin, "cea cu mainile de aur"), Cela Neamtu nu pregeta sa-l infrunte cu brava indaratnicie, in dorinta puternica de a-si duce pana la capat proiectul promis. Realizarea lui ramane nu numai un gest temerar, de mare forta sufleteasca si generozitate, dar si un eveniment national fascinant prin complexitatea si prestanta sa. Pentru ca in piata ideilor si a formelor de exprimare proprii culturii romanesti, tapiseriile ei - expuse permanent in Asezamantul Romanesc de la Ierihon - devin "moneda de aur" intrata in uriasa "bursa" concurentiala internationala a artei.
La Salonul International al Artelor de la Paris (Grand Palais, 2006), unde au participat 300 de plasticieni din toata lumea, Medalia de Aur i-a fost decernata Celei Neamtu pentru cele 12 tapiserii prezentate.Dorana Cosoveanu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
