Forţele lui Vladimir Putin din Ucraina rămân fără arme, iar ruşii obişnuiţi pot vedea acum că invazia sa este foarte prost judecată, a declarat un înalt şef al spionajului britanic, conform Financial Times.
Sir Jeremy Fleming, şeful unităţii britanice de informaţii cibernetice GCHQ, a calificat decizia de a invada Ucraina drept o “strategie cu mize mari” în care “costurile pentru Rusia, în oameni şi echipamente sunt uluitoare”, iar “populaţia rusă a început să înţeleagă acest lucru”.
“Noi ştim şi comandanţii ruşi de pe teren ştiu că proviziile şi muniţiile lor se epuizează”, a declarat Fleming marţi, în faţa unei audienţe la think-tank-ul Royal United Services Institute din Londra. “Forţele Rusiei sunt epuizate. Folosirea prizonierilor pentru întărire, iar acum mobilizarea a zeci de mii de recruţi fără experienţă, vorbeşte despre o situaţie disperată.”
Şeful GCHQ a adăugat că populaţia rusă “fuge de recrutare, realizând că nu mai poate călători. Ei ştiu că accesul lor la tehnologiile moderne şi la influenţele externe va fi drastic restricţionat şi simt amploarea costului uman îngrozitor al războiului ales de Putin”.
Potrivit unui sondaj independent realizat de Levada Center, organizaţia de sondare a opiniei publice din Rusia, aproape jumătate dintre ruşii intervievaţi sunt îngrijoraţi de mobilizare, deşi sprijinul pentru acţiunile militare ale Kremlinului rămâne ridicat. Sondajul a fost publicat la 1 septembrie.
Comentariile lui Fleming vin la o zi după ce Moscova a lansat atacuri cu rachete asupra oraşelor ucrainene, despre care Putin a spus că este o ripostă la explozia din weekend care a prăbuşit o parte din podul Kerch care leagă Rusia de peninsula ocupată Crimeea.
Întrebat dacă atacurile ruseşti au reprezentat un prim pas escaladat spre folosirea de către Moscova a armelor nucleare, Fleming a răspuns că acestea “nu reprezintă o escaladare în ceea ce priveşte tipurile de arme folosite sau măsura în care aceste arme sunt delimitate în cadrul acestui conflict. Deci, în acest sens, continuă să urmeze forma conflictului de până acum”.
Şeful spionajului a adăugat: “Părerea mea este, pentru moment, că doctrina rusă şi abordarea lui Putin în acest război ar face ca acest lucru (utilizarea armelor nucleare tactice) să fie, sperăm, foarte îndepărtat”.
Comentariile lui Fleming au fost făcute în cadrul unui discurs mai lung în care a prezentat ameninţarea tehnologică reprezentată de China. A fost cel mai recent avertisment cu privire la Beijing din partea unui şef al spionajului britanic în ultimele luni, subliniind îngrijorările şefilor de securitate cu privire la ameninţarea pe termen lung din partea Beijingului, în ciuda temerilor actuale legate de războiul Rusiei din Ucraina.
Fleming, care în trecut a descris ameninţarea la adresa securităţii reprezentată de Rusia ca afectând vremea, în timp ce cea a Chinei afectează clima, a declarat că abilitatea tehnologică în creştere a Beijingului înseamnă că naţiunile occidentale se confruntă cu ceea ce el a numit un “moment al uşilor glisante din istorie” care “ne va defini viitorul”.
Fleming a declarat că printre lecţiile pe care Beijingul le-a învăţat din războiul din Ucraina se numără faptul că o monedă digitală centralizată ar putea “permite Chinei să se sustragă parţial de la tipul de sancţiuni internaţionale aplicate în prezent regimului lui Putin din Rusia”.
Partidul Comunist Chinez, a spus el, încearcă să folosească tehnologii cheie, cum ar fi monedele digitale şi sistemele de sateliţi, pentru a-şi strânge controlul asupra puterii în ţară şi pentru a-şi extinde influenţa în străinătate, modelând ecosistemul tehnologic global.
Monedele digitale ale băncilor centrale ar putea permite statului să monitorizeze tranzacţiile utilizatorilor săi, atât în străinătate, cât şi în ţară, a declarat Fleming.
Şeful spionajului britanic a declarat că Beijingul a “folosit toate pârghiile pentru a forţa cetăţenii şi întreprinderile chineze să adopte” sistemul de navigaţie prin satelit Beidou, dezvoltat ca o alternativă la sistemul de sateliţi american GPS şi la cel european Galileo. În cazul unui conflict, China ar putea refuza accesul la sateliţi al altor naţiuni care folosesc sistemul său, a adăugat el.
China încearcă să creeze “economii şi guverne clientelare” prin exportul tehnologiei sale în întreaga lume, a declarat Fleming, iar ţările care acceptă oferta Beijingului, care este adesea inclusă în acorduri comerciale mai largi şi în pachete de ajutor, riscă să îşi “ipotecheze viitorul”.
