♦ Ce spun consultanţii: „Este o măsură care ar da peste cap bugetele companiilor.“
Mai mulţi reprezentanţi ai guvernului, printre care şi premierul Nicolae Ciucă şi liderul PSD Marcel Ciolacu, au confirmat informaţiile conform cărora coaliţia discută despre impozitarea veniturilor mai mari de 25.000 de lei brut, adică salariul preşedintelui Klaus Iohannis. Nu este clar în acest moment dacă se va aplica şi mediului privat şi de când se discută implementarea măsurii. Guvernul a aruncat această bombă a suprataxării salariilor mari fără să dea detalii şi cu informaţii contradictorii, iar mediul de afaceri a rămas cu întrebările: se va aplica şi în mediul privat? Cât va fi cota şi de când se va aplica?
Investitorii văd impozitul pe venit, care în România este cel mai mic din Uniunea Europeană, ca fiind atractiv, dar povara fiscală totală pe muncă este mare: „Investitorii văd atractiv impozitul pe venit din România, numai că el nu se distinge, pentru că taxele totale pe muncă sunt mari. Ele împing la evaziune, împing la piaţă neagră, împing la celelalte dificultăţi în colectarea pe care o au autorităţile din România“, spune Adrian Vascu, senior partner la Veridio.
În acest moment, măsura pentru suprataxarea salariilor mari s-ar afla în analiză la Ministerul Finanţelor. Nu există nicio informaţie oficială în ceea ce priveşte detaliile sau numărul persoanelor vizate.
ZF a scris ieri că sunt circa 100.000 de angajaţi cu contracte sau raporturi de muncă mai mari decât limita amintită, iar salariul mediu brut pentru aceştia este de circa 41.000 de lei. Surse din Ministerul Finanţelor au confirmat, pentru ZF, că cifrele cu care lucrează se apropie de cele prezentate de ZF. În aceste condiţii, sunt vizaţi şi angajaţii din sectorul privat.
„Măsură de supraimpozitare a salariilor este un nou exemplu de condiţii fiscale derogatorii, care complică administrarea bugetelor companiilor şi îngreunează demersul de transparentizare a salariilor, un trend de actualitate“, este de părere Ioana Arsenie, consultant fiscal.
O altă întrebare este cum va fi absorbită creşterea impozitului pe venit pentru angajaţii din mediul privat. Va suporta angajatorul creşterea sau salariul net al angajatului va scădea?
„Companiile care oferă pachete salariale peste acest nivel pot susţine creşterile de taxe, însă pot fi unele ajustări, reduceri în domeniile cu profitabilitate redusă“, mai spune Ioana Arsenie.
Discuţia despre creşterea taxelor vine în contextul în care execuţia bugetară din primele luni din a dezvăluit o gaură în veniturile de stat, iar cheltuielile au avansat mai repede decât se anticipa. În aceste condiţii, ca să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 şi, mai ales, cea de 3% din PIB în 2024, guvernul se uită către taxe noi sau creşterea taxelor existente. În această situaţie a fost repusă pe masă supraimpozitarea salariilor mari din România.
Impozit mic pe venit, povară mare pe muncă
Dintr-un salariu de 25.000 de lei, borna pusă pentru suprataxarea salariilor, statul ia acum 10.500 de lei, sub formă de taxe, impozite şi contribuţii sociale. Din acestea, impozitul pe venit este de numai 1.625 de lei.
„Contribuţiile sunt mari, iar noi nu distingem, pentru că oameni, antreprenorii plătesc. Sigur că sunt din veniturile oamenilor, dar banii pleacă din conturile companiilor. Sumele care se plătesc nu sunt mici, ăsta este adevărul. Iar la capătul celălalt al drumului ne trezim că nu avem bani de pensii şi că nu avem spitale cum trebuie şi că nu avem sănătate cum trebuie“, a spus Adrian Vascu, senior partner Veridio, în cadrul emisiunii ZF Live, susţinută de Orange Business.
În opinia sa, o reformă a aparatului bugetar ar fi necesară pentru a acoperi golurile de la bugetul de stat, mai degrabă decât creşterea taxelor.
„Dacă vrei să faci ceva, să iei cei 1,3 mil. de salariaţi şi cu onestitate să-i împarţi între utili şi inutil. Şi o să vezi că din ei ai câteva sute de mii care ar fi extrem de utili pe piaţa forţei de muncă. Avem criză şi umblăm prin Sri Lanka şi pe nu ştiu unde după oameni.“
Semnele că economia, şi deci şi încasările la bugetul statului, nu merg în lini cu aşteptările guvernului au fost încă de anul trecut, a mai spus Adrian Vascu: „Semnele că anul va fi dificil le-am văzut din zona unor parteneri de afaceri, a unor clienţi din partea de industrie, care au fost nevoiţi să treacă la săptămâna de lucru de 4 zile. Dar nu pe fondul pe care îl ştim, că vor europenii să devenim mult mai liber, să cugetăm mai mult, ci că n-aveau de lucru. Comenzile au scăzut.“
Ce a mai spus Adrian Vascu la ZF Live:
► Era clar că la un moment dat cifrele de afaceri se vor reduce. Nici n-am văzut o politică a noastră de a ne orienta cât se poate spre producătorii români. Noi în continuare facem licitaţii, importăm diverse materii prime, materiale, chestiuni care se pot face şi în România. Mi se pare interesantă ideea şi populară şi frumoasă cu a face o brutărie în fiecare sat.
► Dacă n-ai un fundament când tu vrei să majorezi impozitele pe salarii şi nu apari public cu câţi salariaţi ai, crezi că pentru celelalte previziuni există informaţii mult mai detaliate şi curate, astfel încât să conducă la o chestiune care să poată fi atinsă sau susţinută?
► Un alt loc unde statul ar trebui să fie foarte activ este în clipa în care trebuie să-şi plătească datoriile legate de concediile medicale. Pentru că întârzierile sunt atât de mari, încât companiile cu banii pe care nu-i încasează de la stat intră în blocaj financiar. Iar aici pot să înţeleg că statul n-are cum să previzioneze, pentru că nu ai o imagine cât se vor îmbolnăvi în anul care vine. Doamne fereşte să greşeşti tu cu ceva şi să trebuiască să fii poprit, că nu ai niciun leu acces la niciun cont în 10min.
► Cred că antreprenoriatul românesc e sănătos şi încearcă să facă ce are de făcut.
► Dacă te joci cu contribuţiile şi le reduci, s-ar putea ca cei care câştigă bani din dividende să reanalizeze şi să îşi treacă toată suma pe salarii, pentru că ei nu vor plăti atât de mult şi, în schimb, vor începe să aibă şi ei contributivitate, că şi antreprenori ajung la pensie la un anumit moment.
