"Steagul american are un model extrem de greu de cusut. Este peste puterea unui om sa coasa 52 de stelute, asa ca le duc altcuiva sa le vopseasca pe steag si eu fac restul". Florica Hanc este cusatoreasa de drapele.
Ea coase tricoloruri romanesti pentru americanii de la Astra-Trinity si drapele ale Uniunii Europene pentru Prefectura din Arad. Florica estimeaza ca a cusut in intreaga sa cariera mai bine de 60.000 de steaguri.
Dintre miile de aradeni care au lucrat timp de decenii la "Tricoul Rosu" si au ramas fara slujba dupa 1989, putini au reusit sa continue sa-si castige o paine din meseria lor.
Cusatoreasa Florica Hanc a avut insa inspiratie: s-a apucat sa faca steaguri. Mai mici sau mai mari, cu stema ori fara stema, cu franjuri sau lipsite de franjuri - numai steaguri sa fie, ca le si coase in doi timpi si trei miscari.
Patalamaua de meserias
Florica a fost angajata la Tricoul Rosu timp de zece ani, intre 1964 si 1974. Din nefericire, a fost nevoita sa se supuna unui sir lung de operatii. Cand a terminat cu acestea, i-a fost imposibil sa mai lucreze in fabrica. Asa ca si-a luat inima in dinti, pornind pe calea batatorita a birocratiei comuniste.
I-a trebuit mai bine de un an pentru a capata zecile de documente, semnaturi si stampile necesare obtinerii unui carnet de meserias. In tot acest timp, a cusut pe unde a putut, fara insa a mai varsa taxe in buzunarul fara fund al statului.
In 1978, minunea s-a produs: intr-o tara in care proprietatea privata era o expresie injurioasa, Florica Hanc a devenit mic mestesugar. ai abia atunci s-a apucat serios de cusut.
Cel mai greu a fost cu steagul australian
Dupa aproape un sfert de veac, pe acelasi scaunel, in fata aceleiasi masini de cusut, aradeanca isi vede netulburata de munca. Insa acum nu mai face haine, ci doar steaguri.
ai le produce pe banda rulanta: Primaria, Prefectura, Armata si Vama stau toate la rand, pentru a primi inca o tura de drapele romanesti, nou-noute.
Tot la 10 tricoloruri, Florica mai coase si cate un steag strain - comenzile din Italia si Germania nu contenesc, asa ca e nevoita sa lucreze si noaptea.
In cei 27 de ani de cariera, cel mai dificil model de drapel pe care l-a realizat Florica Hanc este cel al Australiei. ai asta pentru ca e nevoie de foarte multa munca pentru a coase atat steagul britanic din coltul din stanga sus, precum si cele sapte stelute de marimi diferite.
Steagul Australiei a fost inaltat pentru prima data pe 3 septembrie 1901, dupa ce statele australiene s-au unit intr-o federatie. Modelul a fost ales in urma unei competitii publice in care peste 30.000 de persoane si-au pus la incercare creativitatea.
Franjurile costa
"Cand m-am apucat de cusut steaguri, cererea nu era prea mare. Eu m-am dus insa cu oferta la oameni si, incet-incet, a inceput sa prinda. Acuma merge nemaipomenit de bine. Daca mi-ati privi chitantierul, v-ati ingrozi sa vedeti cat de repede se duc foile. Lucrez zi si noapte; acum cateva saptamani, cand a venit regina la Timisoara, a trebuit sa fac steaguri de 8.000.000 de lei in sapte zile, pentru Consiliul Judetean Timis. Am lucrat 60 de ore aproape neintrerupt - am dormit doar patru ore atunci, dar le-am terminat la vreme", povesteste Florica Hanc.
Pentru un drapel tricolor normal (dimensiuni 1,45 x 1,95 m), cusatoreasa cere 125.000 de lei, iar daca e nevoie si de franjuri, pretul se ridica la 275.000 de lei.
"Fac si multe steaguri straine. Majoritatea turistilor straini care vin in Muntii Zarand comanda steaguri la mine. De-obicei, ma intreaba cat costa si apoi il intreaba pe translator daca nu cumva ii insel. Dar la urma sunt intotdeauna multumiti", spune, zambind, aradeanca.
Americanii cei pretentiosi
Datorita lipsei de concurenta de prin partea aceasta a tarii, Florica Hanc furnizeaza steaguri tricolore practic fiecarei institutii de stat. In vama, in fata Prefecturii, la sediul PSD, la Cercul Militar - pretutindeni se gaseste un drapel cusut de mana aradencei.
Pana si americanii de la Trinity i-au comandat un tricolor, care falfaie acum in fata fabricii de vagoane.
"Cei de-acolo mi-au cerut sa folosesc material de lux, dar materialul asta nu e pentru poluarea din Arad. Daca ploua pe el, se imbiba apoi cu praf si funingine si nu mai arata nicicum", spune Florica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
