ZF Agropower. Ştefan Moraru, Morar Pan Com: Este greu de produs orz de bere. Ar trebui să existe mai multe vizite în fabrici de malţ ca fermierul să înţeleagă de ce parametrii finali sunt aşa importanţi

Ştefan Moraru, proprietar al Morar Pan Com, care cultivă cereale pe circa 1.000 de hectare de teren, din care 150-200 de hectare de teren cu orz de bere, spune că este greu de cultivat orz de bere pentru că deşi, la prima vedere, acesta nu este o cultură pretenţioasă, recoltarea este cea mai importantă mai ales dacă se recoltează în timpul ploii.

„Orzul de bere trebuie tratat ca  o sămânţă deoarere după recoltare ea merge la germinat, decorticat, uscat. Nu este ca grâul din care faci făină, trebuie avut grijă pe tot parcursul procesului. Trebuie aplicate tratamente specifice astfel încât să nu avem micotoxine în producţie, la momentul recoltării să aibă umiditatea optimă astfel încât  orzoaica să îşi păstreze proprietăţile de germinaţie şi bobul să nu fie spart de exemplu.“

„E al naibii de greu de făcut“, a spus antreprenorul în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect sustinut de Banca Transilvania şi Penny. El explică faptul că umiditatea orzului care merge către fabricile de malţ trebuie să fie între 9 şi 14%, conţinutul de proteină trebuie să fie situat între 9 şi 12% astfel încât să fie bună pentru bere, iar specialiştii se mai uită şi la conţinutul de spărtură, calibrajul ( optim este de peste 2,5 mm diametru).

„Sunt două tipuri de orz, cel pe două rânduri şi cel pe şase rânduri. Noi l-am ales pe cel pe două rânduri pentru randamentul este mai mare, are un procent de boabe cu 2,5 mm diametru mai mare şi acesta este plătit mai bine de fabrică. În anii secetoşi am observat că orzul pe şase etaje nu are aşa un procent mare de boabe cu calibrul de peste 2,5 mm. În plus, printre boabele de orz nu trebuie să fie floarea soarelui sau grâu amestecat“. Ştefan Moraru, care este unul dintre primii fermieri care a cultivat acest tip de cereale în România, crede că acest sector se poate dezvolta printr-o mai bună comunicare între fermieri şi principalul producător de malţ. „Cultura de orz nu este neapărat pretenţioasă, dar trebuie să fie înţeleasă de fermieri astfel încât să se ajungă la rezultatul final dorit de fabrica de malţ. În 2010-2012 am fost invitat prima dată la fabrică şi am văzut cum se produce malţul şi am înţeles de ce orzoaica noastră trebuie să răspundă la 7-8 parametri de calitate concomitent astfel încât orzoaică să fie folosită la producţia de malţ“, a spus Ştefan Moraru. El crede că cel mai bine ar fi dacă fabricile de malţ ar avea nişte evenimente astfel încât fermierul să vadă ce se întâmplă acolo şi de ce uneori sunt refuzate camioanele cu orz de bere.

El explică faptul că orzul de bere intră după recoltare la germinat, decorticat, uscat şi trebuie avut grijă de seminţe de tot procesul de producţie. „La orzul de consum faci 7-8 tone la hectar, iar la orzoaică faci 5-6 tone, rar 7 tone (...) Ultimii paşi sunt cei mai importanţi, cultivarea, manipularea orzului şi livrarea către fabrică“. Ştefan Moraru spune că investiţiile la hectar la orz şi grâu sunt similare, iar un sprijin acordat fermierilor similar cu cel din soia ar impulsiona investiţiile în acest domeniu.

„România are potenţial în ceea ce priveşte cultura de orz de bere. Producţia de orz de bere este cu 10-15% mai mică decât grâu şi orz ne-a atras acest bonus pe care îl aveam la vânzare, care în anumiţi ani din cauza mai multor factori a fost foarte mică. Nu se merita să te chinui să faci orz de bere dacă tu faci mai multă cantitate la orz de consum. Poate un sprijin asemănător cu cel acordat în cazul culturii de soia să impulsioneze domeniul“.