ZF Agropower Special. Sebastian Metz, Camera de Comerţ Româno-Germană: România are o piaţă internă uriaşă, care îi oferă posibilitatea de a se extinde, de a creşte, de a vinde în volum. Poate să devină un hub de agricultură şi industrie alimentară în Europa de Est

Suprafaţa întinsă de teren arabil a României (peste 8 mil. ha), poziţia de frunte pe piaţa cerealelor şi oleaginoaselor din UE (se află în primele cinci locuri la porumb, floarea-soarelui şi grâu), piaţa internă uriaşă în ceea ce priveşte consumul populaţiei, sau tradiţia în sectorul agricol şi în producţia de alimente, sunt doar câteva dintre punctele tari pe care România le are. Ele au fost enumerate de Sebastian Metz, general manager & board member al consiliului de administraţie al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România), în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Un punct tare pentru România este faptul că e o ţară cu o populaţie mare în Europa, în jur de 20 de milioane de lo­cuitori, deci are o piaţă internă uriaşă, care îi oferă posibilitatea de a se extinde, de a creşte, de a vinde în volum. Aveţi o tradiţie lungă şi bogată în domeniul agriculuturii şi al prelucrării alimentelor aici, iar acesta este un mare avantaj. De asemenea, aveţi cunoştinţe să faceţi mâncare bună în România“, a spus Sebastian Metz în cadrul emisiunii ZF Agropower.

El consideră că agricultura este o moştenire importantă pentru România, iar ca exemplu a dat faptul că suntem lider în producţia de porumb la nivelul Uniunii Europene. Apoi, a afirmat faptul că avem mult teren arabil, care este cultivat în principal cu cereale şi oleaginoase, aşadar avem „o bază naturală foarte bună pentru afacerile agricole şi un potenţial uriaş de dezvoltare“.

„Sunt multe produse agricole de bază aici, în România, dar trebuie să creştem activităţile de producţie de alimente. De exemplu, un proiect precum Triplu Ro al Penny, este o iniţiativă care se concentrează pe creşterea producţiei româneşti pentru a vinde produsele pe rafturile din România. Avem nevoie de mai multe activităţi de procesare aici pentru a avea aceste produse gata de vânzare“, a completat Metz.

Proiectul retailerului Penny, 3RO, lansat în 2020, presupune ca produsele alimentare, în acest caz, care au ingredientul principal provenit din România să fie şi procesate şi ambalate în ţară. „Este foarte important un astfel de proiect şi de apreciat faptul că Penny a fost prima companie care a făcut cu adevărat o analiză uriaşă asupra situaţiei agriculturii şi procesării, adică a fabricării produselor alimentare. Sper ca această iniţiativă să-şi găsească noi adepţi, să-şi lărgească aria şi să avem mai mult sprijin din partea administraţiei publice. De fapt, e nevoie de o strategie pentru a atinge obiectivul de Triplu Ro, ce presupune creşterea disponibilităţii produselor alimentare româneşti“, a adăugat directorul general al AHK România, cea mai mare Cameră de comerţ bilaterală din România, care are 630 de membri, companii germane şi româneşti.

 

Cum văd membrii AHK acest sector?

„Ne dorim ca Camera noastră să susţină orice iniţiativă de a promova România ca zonă agricolă şi ca centru de procesare a alimentelor agricole. România poate să devină un hub în Europa de Est, dar trebuie realizat cadrul pentru ca acest hub să fie posibil“, a spus Sebastian Metz.

Acesta a precizat că îşi doresc să ajute companiile germane să facă business în România, să investească aici şi, în acelaşi timp, să ajute companiile româneşti să găsească parteneri de business în Germania. Astfel, acum se concentrează pe trei aspecte: energie şi sustenabilitate, educaţie în România, în special duală, şi prin proiectul cu Penny promovarea României ca un hub al agriculturii. 

„În România, când ne uităm la afacerile agricole, constatăm că încă avem nevoie de mai multe investiţii în tehnologie, în agricultura de precizie şi în digitalizare, iar toate aceste nevoi necesită muţi bani, dar prin ele va creşte productivitatea industriei agricole româneşti“, a subliniat Sebastian Metz.

Un alt punct slab al României, consideră el, este în domeniul educaţiei. „Trebuie să ne concentrăm puţin mai mult pe educarea viitorului fermier din România. Vedem că în Europa, în comparaţie, sunt mulţi tineri fermieri, dar România are un nivel scăzut. Aşa că trebuie să ne gândim cum putem atrage viitoarea generaţie pentru agricultură în România? Este o întrebare foarte bună şi este o sarcină foarte dificilă“, a întărit el.

 

Sunt firmele germane interesate să investească în agricultura sau industria alimentară românească?

„Aş spune că în trecut focusul companiilor germane a fost foarte mult pe investiţii în producţie auto, metal, plastic etc în România. Industria prelucrătoare a fost foarte prezentă şi este încă foarte prezentă aici. Mai este, însă, mult loc de îmbunătăţire pentru a atrage şi investiţii germane în sectorul alimentar, unde sunt puţine investiţii“, a spus Sebastian Metz.

Acesta a adăugat că există companii mari germane în retailul alimentar, dar în producţie se găsesc doar în industria cărnii. „În comparaţie cu potenţialul acestui sector şi cu investiţiile în alte sectoare, este destul de scăzut nivelul de prezenţă al companiilor germane aici“, a precizat el.

În plus, el a subliniat că nu este important de unde vin banii pentru a face investiţii în industria de prelucrare a alimentelor, ci cum le facem mai atractive pentru potenţialii investitori, care pot fi germani, francezi sau români. „Nu este atât de important de unde vin banii. Cel mai important lucru în acest moment este creşterea producţiei alimentare.“

 

Poate România să devină, în viitor, exportator de alimente şi nu doar de materii prime?

„Da, iar pentru asta văd două posibilităţi. Atunci când vrei să fii exportator – deşi cred că mai întâi ar trebui să ne concentrăm pe satisfacerea consumului în România, pentru că există şi un deficit uriaş de produse alimentare locale româneşti – trebuie să atragi investiţii în industria de prelucrare a alimentelor. Poate e nevoie de nişte scheme speciale, scheme financiare, scheme tehnologice care să susţină această industrie“, a afirmat Metz.

Apoi, a mai spus el, e nevoie de mult mai mult sprijin pentru fermierii români pentru a-şi creşte producţia şi pentru a investi în sectoare adiacente, unde nu sunt încă produse pe piaţă. „Ar că trebuie să ajutăm fermierii români să investească în alte culturi decât porumbul sau cerealelr în general, pentru că avem nevoie şi alte produse care pot fi procesate de industria prelucrătoare. Trebuie să ne concentrăm pe mai multe puncte de-a lungul lanţului de aprovizionare a industriei alimentare.“

Un alt pas este investiţia în infrastructura de stocare, care în cazul legumelor şi fructelor este destul de slabă în România. „Toate aceste investiţii trebuie făcute pentru a deveni mai târziu un exportator de produse alimentare şi consider că trebuie să le facem, să transformăm bobul de grâu în pâinea consumată local. Asta va ajuta pe toată lumea. Va crea mai multe afaceri, mai multă valoare adăugată pentru economia locală şi o amprentă mai mică de CO2.“