ZF Agropower. Răzvan Prelipcean, cofondator al fermei Naturleg: Am investit într-un sistem de irigaţii care ne permite să alocăm câtă apă e nevoie pentru plante, iar durata de amortizare este de 3 ani, o perioadă mică

Naturleg, companie care cultivă 400 de hectare cu cereale şi 60 de hectare cu legume în comuna Valea Ciorii din judeţul Ialomiţa, a investit într-un sistem de irigaţii inteligent, care măsoară apa din sol şi permite alocarea apei necesare nevoilor plantei, făcând astfel şi economie, durata de amortizare este de trei ani, o perioadă mică, potrivit lui Răzvan Prelipcean, cofondator al Naturleg.

„Investiţiile în digitalizare vor da randamanent rapid şi avem posibilitatea de a amortiza într-un timp bun investiţia şi de a face profit. Am investit într-un sistem de irigaţii care ne permite să alocăm câtă apă e nevoie pentru plante, iar durata de amor­tizare este de 3 ani, o pe­rioadă mică“, a spus Răzvan Prelipcean. El este şi coordo­nator al grupului de lucru Transforma­rea digitală a agri­culturii din cadrul Agrinnovator. 

Supra­faţa cultivată cu legume a fermei Naturleg este irigată complet prin picurare şi aspersie. Pentru a iriga o parte din suprafaţa cultivă cu cereale, compania a accesat un credit Rural Invest şi a ales să folosească echipamente de irigat de tip pivot. „Cu do­bânda subvenţionată, fermierii chiar îşi pot face calcule şi predicţii.“ Răzvan Prelipcean crede că în perioada următoare e bine ca fermierii să inves­tească în soluţii care să le optimizeze costurile, dar acestea să fie „minime şi cât mai eficiente“.

„E bine să faci o evaluare a cash-flow-lui, să ai grijă de resurse, să fii prudent şi să investeşti în irigaţii (în contextul în care în ultimii ani a fost secetă în România – n. red.). Orice fermier ar fi bine să analizeze punctele forte şi la ce nu se pricepe să delege altora, astfel încât să ia specialişti în companie, ca să fie cât mai profitabil în timp“, a precizat el.

Tânărul antreprenor crede că inovaţia în agricultură era un pas firesc, pentru că rămăsese în urmă acest sector la capitolul de tehnologie. În plus, agricultura digitală vine cu tehnologii şi soluţii care caută să eficientizeze procesele din fermă, să aducă economii, să crească productivitatea muncii, să crească randamentul culturilor şi să îmbunătăţească viaţa angajaţilor.

„Digitalizarea deja face diferenţa în agricultura românească şi în câţiva ani va fi regula de bază“, a întărit el.

Acesta a mai spus că bună parte dintre fermieri înţeleg rolul digitalizării, dar n-au alături oameni competenţi, care să-i ajute să implementeze soluţiile digitale. „Majoritatea tractoarelor şi utilajelor ce au apărut pe piaţă în ultimii zece ani sunt dotate cu anumite funcţii, cu anumite soluţii software, numai că nu sunt puse în valoare aceste tehnolgii în cadrul fermei“, a precizat Prelipcean, care subliniază că cel mai important lucru în agricultură este creşterea performanţei fermelor, pentru că contextul e din ce în ce mai dificil.

Mai mult, el afirmă că fermierii nu au de ce să se teamă că vor fi înlocuiţi, pentru că sistemele de autoghidare folosite pe tractoare nu înlocuiesc neapărat tractoriştii, dar îi ajută să facă lucrările cu precizie ridicată. „Tractoarele complet autonome, în câţiva ani, îşi vor face simţită prezenţa, mai ales că e lipsă de forţă de muncă în unele zone, care sunt dotate cu şase camere, au senzori şi se mişcă singuri, un singur om de la un pupitru poate controla şi ghida mai multe tractoare, vorbim de o agricultură complet automatizată“, a adăugat el.

De asemenea, el a menţionat că mai sunt soluţii de digitalizare pe partea de management al fermei şi de organizare, care îi permit fermierului să ţină evidenţa de la contractele de arendă la activităţile pe care le face în fermă, la stocuri, la producţie şi până la aspectele financiare, pentru a putea să ia decizii rapid şi să intervină la timp când apare o problemă. 

„Soluţii de digitalizare sunt multe, chiar dacă unele sunt scumpe, dar au rezultate bune în ferme. Spre exemplu, există un robot care merge pe câmp să identifice dăunatorii, să recolteze şi să sorteze marfa, dar e o tehnologie scumpă. Însă, pe viitor vor fi tot mai convenabili aceşti roboţi“, a mai spus Prelipcean.