ZF Agropower. Producţia de struguri din acest an ar putea să o depăşească pe cea din 2022, de 808.000 de tone. Condiţiile meteo indică un an bun pentru viticultură

♦ Într-o piaţă care a produs aproximativ 3,9 milioane de hectolitri de vin în 2022 şi a avut vânzări de peste 2 miliarde de lei, veniturile ar putea creşte, având în vedere că în primele şase luni din acest an preţul vinului a crescut cu 6%, conform datelor de la INS.

Producţia de struguri din acest an este promiţătoare şi ar putea să o depăşească pe cea din 2022, de 808.000 de tone, România rămânând astfel în topul celor mai mari cinci producători de struguri din Uniunea Europeană, au spus reprezentanţi din industria vitivinicolă în cadrul emisiunii ZF Agropower.

„Anul acesta, până acum, a fost un an bun, cu nişte ploi în primăvară, care au ajutat la evitarea problemei de stres hidric. Acum este cald, este soare, lucru perfect pentru maturarea aromatică şi maturarea fenolică a strugurilor“, a spus Andrea Previtali, oenolog al Cramei Avincis, aflată în zona Drăgăşani.

În schimb, situaţia din judeţul Bistriţa pare să fie puţin mai incertă. Anul agricol în această zonă nu a avut cele mai bune condiţii meteo, însă strugurii arată promiţător, a afirmat Eckehardt Zaig, acţionar la Vinifera Eco Zem (Casa de Vinuri Zaig). Totodată, marii producători locali de vinuri spuneau în toamna anului trecut că 2022 a fost un an complicat pentru business.

„Anul acesta este destul de bun până acum. Nu am avut condiţiile meteo cele mai bune, însă strugurii arată bine şi sperăm să se menţină dezvoltarea la fel până ajungem să recoltăm. Nu putem să spunem însă precis cum va fi producţia, până strugurii nu ajung în cramă. Anul trecut am avut surprize în septembrie, înainte de a culege, când a fost o vreme extrem de ploioasă, care ne-a dat peste cap toate calculele“, a explicat Eckehardt Zaig.

Eckehardt Zaig, acţionar, Vinifera Eco Zem (Casa de Vinuri Zaig): Anul agricol arată bine, dar nu pot să estimez cum va fi producţia. Anul trecut am avut surprize în septembrie, înainte de a culege strugurii, când a fost o vreme extrem de ploioasă, care ne-a dat peste cap toate calculele.

 

Având în vedere îngrijorările legate de schimbările climatice, Andrea Previtali a adăugat că acum nu s-au simţit efecte negative asupra producţiei şi calităţii strugurilor în zona Drăgăşani. Chiar dacă vara este caldă, noaptea se răceşte, iar acest aspect contribuie la menţinerea unor condiţii optime pentru maturarea strugurilor.

„Soiurile pe care le avem dau rezultat foarte bune cu clima caldă pe care o avem în zona Drăgăşani. Comparativ cu alte zone viticole din Europa, vara e cald aici, dar nu am avut situaţii de stres hidric şi maturarea e perfectă, motiv pentru care până acum nu am avut nevoie de irigaţii“, explică oenologul de origine italiană al Cramei Avincis, care compară zona Drăgăşani cu zone viticole din sudul Italiei, din Sicilia.

Compania are atât soiuri locale plantate pe cele 43 de hectare pe care le exploatează, cât şi soiuri internaţionale, iar Andrea Previtali a subliniat că sunt foarte importante caracteristicile de terroir când se alege ce soi se plantează.

Andrea Previtali, oenolog, Crama Avincis: În medie, avem 7-8 tone/hectar de struguri roşii şi 9-10 tone/hectar de struguri  albi şi pentru vinuri roze. Recoltăm manual, în cutii mici, de 18-20 kg, care ajung direct în cramă, unde avem temperatură controlată.

 

Crama Avincis pune accent pe utilizarea soiurilor autohtone şi locale din Oltenia, întrucât se ştie că acestea oferă rezultate ideale în condiţiile climatice ale zonei, a menţionat el. „În ultimii ani avem un proiect de schimbare a unor plantaţii. În loc de soiuri internaţionale punem soiuri olteneşti. Nu pentru ca soiurile internaţionale nu au avut rezultate bune, ci pentru că filozofia noastră este să producem mai mult vin din soiuri româneşti şi, în special, olteneşti.“

Nicolae Călin, directorul de vânzări de la Crama Avincis, a adăugat şi el importanţa tradiţiei şi a soiurilor autohtone precum Crâmpoşie, Fetească Regală, Tămâioasă Românească şi Muscat Ottonel. În acelaşi timp, a spus că e importantă şi prezenţa unor soiuri internaţionale precum Sauvignon Blanc, care contribuie la îmbinarea tradiţiei cu modernitatea în industria vinicolă din Drăgăşani.

„Avem soiuri geto-dacice, din perioada în care erau consemnate soiurile, şi mă refer la Crâmpoşie. Iarăşi avem tradiţie la Fetească Regală, Tămâioasa Românească şi Muscat Ottonel. La noi, se îmbină tradiţia cu modernitatea, pentru că avem şi soiuri internaţionale, precum Saugvinon Blanc. Însă, când ne gândim la Drăgăşani, ne gândim la Crâmpoşie pentru vinuri albe şi la Negru de Drăgăşani pentru vinuri roşii“, a afirmat Nicolae Călin, director de vânzări al Avincis, care crede că Negru de Drăgăşani încă nu este un soi foarte bine cunoscut în afara graniţelor României, dar susţine că acolo unde l-au dus la târguri, au primit multe aprecieri.

Nicolae Călin, director de vânzări, Crama Avincis: Când ne gândim la Drăgăşani, ne gândim la Crâmpoşie pentru vinuri albe şi la Negru de Drăgăşani pentru vinuri roşii. Negru de Drăgăşani încă nu este un soi foarte bine cunoscut în afară, dar acolo unde mergem cu el primim multe aprecieri.

„Cred că este important să prezentam în străinătate produsele noastre nu doar menţionând ca e soi românesc, ci oltenesc. Sunt soiuri interesante, cu particularităţi ce valorifică zona. În piaţa internaţională se caută vinuri făcute din soiuri noi, diferite, dacă calitatea este premium“, a mai spus Andrea Previtali. De asemenea, Eckehardt Zaig este de părere că e nevoie de o promovare locală, regională şi apoi naţională a vinurilor româneşti.

Întrucât piaţa internaţională caută vinuri din soiuri noi şi diferite, Crama Avincis urmăreşte să se producă mai mult vin din soiuri româneşti şi, în special, olteneşti. De asemenea, adoptă o abordare minuţioasă în ceea ce priveşte cultivarea strugurilor. Ei au 43 de hectare împărţite în parcele diferite, pe care cultivă soiuri diverse, fiecare având caracteristici şi tehnici de cultivare specifice, iar recoltarea se face manual, în cutii mici, de 18-20 kg.

„Deviza noastră e să avem doar parcele de 1-1,5 sau 2 hectare. Recoltăm fiecare parcelă diferit şi apoi vinificarea o facem în anumite de caracteristicile soiului şi ce tip de vinuri vrem să facem din acele soiuri. În medie, avem producţii de 7-8 tone/hectar la strugurii roşii şi 9-10 tone/hectar ka strugurii pentru vinuri albe şi roze“, a mai spus Andrea Previtali.

România a avut o producţie totală de struguri de 990.000 de tone în 2021, situându-se astfel pe locul al patrulea în topul celor mai mari producători din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat, biroul european de statistică. În 2022, din cauza secetei, producţia totală a viilor pe rod din România (ce se întind pe o suprafaţă de 160.000 de hectare) a scăzut însă până la 808.000 de tone, arată datele de la INS.

Cel mai mare producător de struguri din UE este Italia, cu o producţie de 8,15 milioane de tone de struguri în 2021, urmată de Spania (6 mil. tone) şi Franţa (4,5 mil. tone), conform Eurostat.