ZF Agropower. Pe termen mediu şi lung, digitalizarea agriculturii e un lucru bun: tehnologiile şi soluţiile IT din ferme vor atrage tinerii, vor reduce „dependenţa“ de sapă şi vor face dirty work

♦ „Sistemele de autoghidare folosite pe tractoare acum nu înlocuiesc neapărat tractoriştii, dar te ajută să faci lucrările cu precizie maximă.“ ♦ „Tractoarele complet autonome, în câţiva ani, îşi vor face simţită prezenţa, mai ales că e lipsă de forţă de muncă în unele zone. Un singur om, de la un pupitru, poate controla şi ghida mai multe tractoare, vorbim de o agricultură complet automatizată.“

Pe termen mediu şi lung, digi­ta­lizarea agriculturii este un lucru bun, pentru că tehnologiile şi soluţiile IT din ferme vor atra­ge tinerii, vor reduce „depen­den­ţa“ de sapă şi vor face dirty jobs (meseriile mur­dare – trad.), dar este nevoie ca fer­mierii să se asocieze, să-şi canalizeze atenţia şi să-şi direcţioneze investiţiile în această parte, iar decidenţii politici să înţe­leagă ne­ce­sitatea agriculturii digitale, a fost una din­tre concluziile ediţiei din 6 martie a emisiu­nii ZF Agropower, un proiect susţi­nut de Banca Transilvania şi Penny.

„Pe termen mediu şi lung, digitalizarea agriculturii e un lucru bun, pentru că va creş­te satisfacţia angajaţilor, care nu vor mai face dirty work, ci se vor focusa pe as­pecte mai interesante. E un câştig imple­men­tarea tehnologiei, pentru că face mun­ca mai uşoară şi plăcută şi atrage mai mulţi tineri, iar agricultura va fi cool“, a spus Răzvan Prelipcean, cofondator al fermei Naturleg, care cultivă 400 de hectare cu cereale şi legume în judeţul Ialomiţa, şi coordonator al grupului de lucru Trans­formarea digitală a agriculturii din cadrul Agrinnovator.

El a adăugat că prin digitalizarea agri­culturii vor dispărea joburi care implică sar­cini repetitive, dar nu şi joburi care implică creativitatea. Tehnologia va reduce «de­pen­denţa» de sapă şi va creşte nevoia de oameni calificaţi, de noi soluţii, aspecte care rămân în continuare, în viitor, în sfera de interes a tuturor, susţine el. De exemplu, Prelipcean crede că un inginer agronom nu va fi înlocuit, dar va avea nevoie de com­petenţe digitale avansate.

De asemenea, Narcis Ranghiuc, fonda­tor, Grain Bags, companie care aduce pe piaţa românească o soluţie nouă de depo­zi­ta­re a cerealelor şi anume saci uriaşi, teh­no­logia va înlocui o parte din forţa de muncă şi anumite posturi care vor dispărea, dar sunt altele care vor apărea. „Nu trebuie să ne facem griji că ne va înlocui tehnologia, ci trebuie să fim atenţi în ce direcţie merg lu­crurile. Tinerii vor să lu­creze în agricultură, dar nu vor să aibă un job cu o sapă în mână, ci mai mult în zona IT, să poată să folo­sească telefonul şi com­puterul în fermă“, a afirmat Ranghiuc.

Cei doi văd necesară agricultura digita­lă, care colectează date din teren în timp real, fie despre condiţiile solului şi ale cul­turilor, fie despre procesul de dezvoltare a grâului ori porumbului, fie despre vreme, pentru că ajută la îmbunătăţirea manage­mentului unei ferme prin luarea deciziilor la timp şi astfel productivitatea şi profitabi­litatea companiei cresc.

„Noi venim cu un sistem informatic pentru monitorizarea cerealelor depozitate, care indică umiditatea, temperatura şi dio­xidul de carbon, dar are şi geolocalizare şi trimite alerte dacă sunt probleme. Lucrăm la integrarea întregului sistem de la arat la scarificat, recoltat, depozitat şi inclusiv depozitarea în toate spaţiile: silozuri, baze şi silobaguri. În plus, corelăm cu contabilita­tea pentru managementul financiar al fer­mei şi în acest mod va creşte productivi­tatea şi vor scădea costuri, pentru că având informaţia în timp real poţi optimiza costurile şi poţi îmbunătăţi procesele“, a precizat Narcis Ranghiuc.

Însă, deşi în utlimii zece ani mulţi fer­mieri români au investit în tehnologii şi în soluţii IT, lipsesc specialiştii care să le pună în mişcare, aşa încât rezultatele să fie vi­zibile. În acest context, cum poate digita­lizarea să rezolve problemele agriculturii româneşti?

Este necesară pregătirea spe­cia­liştilor în informatică pentru agricultura de mâine?

„O bună parte dintre fermieri înţeleg rolul digitalizării, dar n-au alături oameni competenţi, care să-i ajute să implementeze soluţiile digitale. Am identificat nevoia unui specialist în informatică agricolă, care să vină în fermă, să aibă know how, să aibă competenţe şi să-i ajute pe fermieri cu tehnologiile existente să-şi digitalizeze ferma. Unii fermieri au tehnologiile, care au fost luate din fonduri proprii sau europene, dar nu le folosesc la adevărata capacitate. De asemenea, majoritatea tractoarelor şi utilajelor ce au apărut pe piaţă în ultimii zece ani sunt dotate cu anumite funcţii, numai că nu sunt puse în valoare aceste tehnologii în cadrul fermei“, a spus Prelipcean.

Proiectul „Specialist în informatică agricolă“ presupune recrutarea, formarea şi plasarea în ferme eligibile, care au deja tehnologii şi pot fi puse în valoare, subvenţionarea salariului gradual, descrescător, până când fermierul vede plusvaloarea în fermă şi îl poate susţine, a explicat coordonatorul grupului de lucru Agrinnovator.

Răzvan Prelipcean consideră că acest proiect are nevoie de susţinere publică la nivel naţional sau european, iar tinerii fermieri care lucrează la acest proiect în cadrul grupului de lucru consideră că este foarte important, pentru că ajută la creşterea performanţei fermelor, lucru necesar într-un context din ce în ce mai dificil, cu secete prezente în România atât în 2020, cât şi în 2022 şi cu război la graniţă.

Bugetul necesar pentru implementarea acestui proiect, în primă fază, este de 100 de milioane de euro, iar majoritatea sumei, 85 de milioane de euro, ar fi subvenţiile pentru salarii. „În prezent, investiţiile în digitalizarea din ferme sunt latente, nu au efecte vizibile, dar puse în valoare aduc reduceri de costuri, creşteri de productivitate, sporirea profitului, ceea ce înseamnă impozite mai bine colectate şi forţă de muncă atrasă în acest domeniu în care e deficit“, a întărit Prelipcean.

El a completat că sunt tineri care au terminat facultăţi cu profil agricol, cât şi tineri care n-au de-a face cu agricultura, dar sunt pasionaţi de tehnologie şi sunt interesaţi să se specializeze în acest sens. „Un aspect important este componenta salarială, pe care o vedem la 1.500-2.000 de euro net pe lună, ca tinerii să trăiască şi să muncească în mediul rural, să aibă o direcţie clară pentru care vin în fermă“, a mai spus Răzvan Prelipcean.

Narcis Ranghiuc, fondator, Grain Bags: Noi venim cu o soluţie de însilozare în saci uriaşi, atât pentru cereale, cât şi pentru furajele animalelor. În contextul secetei e la îndemână, pentru că nu sunt investiţii mari. În vremuri nesigure, e riscant să investeşti în silozuri de sute sau milioane de euro. Mai avem şi contextul geopolitic şi sistemul nostru oferă flexibilitate, pentru că poţi să depozitezi 1.000 de tone sau 20.000 de tone.