ZF Agropower. Jucătorii din industria agroalimentară trebuie să înţeleagă că nu e sustenabil să pierdem bani. Afacerile trebuie să rămână profitabile, chiar şi cu o marjă mai mică

Optimizarea proceselor de pro­­ducţie şi reducerea risipei ali­men­tare ar trebui să fie prin­ci­pa­le­le obiective ale unui antre­prenor ro­­­mân din industria agro­ali­men­ta­ră în aceas­tă perioadă în care scum­­pi­rea mate­ri­ilor prime şi a uti­­lităţilor este anun­ţată de la o zi la alta, a fost una dintre concluziile edi­ţiei din 25 octombrie a emi­siu­nii ZF Agro­power, un proiect sus­ţi­­nut de Banca Transilvania şi Profi. 

„Este esenţial ca toţi agricul­to­r­ii şi producătorii din industria ali­mentară să înţeleagă că nu este sustenabil să pierdem bani. Noi în T4 vom fi atenţi la politica comer­cia­lă, astfel încât niciunul dintre pro­dusele noastre să nu piardă bani. Unele produse le-am scumpit, vom mai reduce din volume, dacă e cazul, pentru că afacerea trebuie să fie profitabilă. (...) Cel mai im­por­tant e ca afacerile să rămână profi­ta­bile, chiar dacă marja de profit este mai mică, să ne putem susţine in­vestiţiile“, a spus Marius Bîcu, di­rector general al businessului Fer­ma cu omenie, o afacere de 3,8 mil. euro în 2020.

În plus, el crede că ar trebui re­dusă risipa alimentară, pentru că ali­mentele sunt din ce în ce mai scumpe. Acelaşi lucru este susţinut şi de Nicolaie Apopi, fon­datorul Popagra şi Agro Baden Banat, busi­nessuri ce se ocupă cu culti­varea cerealelor în vestul ţării. „În 2022, cred că consu­matorul va fi mult mai respon­sabil şi foarte atent la ce va arunca în gunoi. Cred că omul va spune: nu pot să arunc, că este scump“, a menţionat Apopi.

Pe de altă parte, Bîcu afirmă că şi anteprenorii trebuie să găsească soluţii şi să inoveze, astfel încât să optimizeze procesele de producţie şi nu doar să se bazeze pe creşterea preţului la raft.

„Înainte era foarte comod, dar acum trebuie să dăm din coate şi să nu mai avem acele costuri mari de producţie“.

Apopi a gândit un plan de măsuri pentru a-şi eficientiza costurile de producţie cu 20-25%. „Eu în anul 2021 – 2022 o să mă uit foarte atent la cheltuielile pe hectar. Am un plan de măsuri, care prevede cartarea terenului ca să aflăm exact unde şi cât este nevoie să administrăm îngrăşăminte, implementarea digitalizării, printr-un sistem care îmi va permite să administrez îngrăşămintele prin rată variabilă, minimizarea lucrărilor asupra terenului, ca să pot să fac economie de combustibil. Am început să investesc de 4-5 ani în tehnologie performată, ca să pot să reduc costurile şi să fiu profitabil“, a explicat acesta.

Totuşi, Felicia Tulai, care produce ulei presat la rece sub brandul Luna Solai, susţine că în procesare nu poate fi vorba despre optimizarea costurilor de producţie, deoarece în prezent, la raft, clientul plăteşte mai mulţi bani pentru un produs românesc decât pentru unul care vine de la o distanţă foarte mare, cu costuri de transport şi de depozitare.

„Dacă în zece ani de activitate nu am cerut şi nu am primit niciun suport din partea autorităţilor, de data aceasta mi s-a părut că am fost lăsaţi de izbelişte, pentru că materia primă a venit cu preţuri foarte mari din afară. Am fi avut nevoie de protecţie, ca să nu vindem şi să mâncăm atât de scump. Eu nu-mi explic cum din străinătate uleiurile presate la rece vin cu preţuri mai mici decât reuşim noi să le producem. Probabil, producătorii primesc subvenţii“, a afirmat acesta. Ea a adăugat că într-un an, preţul la floarea-soarelui s-a dublat, iar costurile de producţie au crescut foarte mult şi nu a reuşit să le transfere în preţul de la raft. „Iar pentru ambalaje schimbările de preţ au venit de azi pe mâine într-o variantă nenegociabilă.“

Apopi crede că statul, într-o ţară agrară cum e România, ar trebui să intervină în ramura cea mai afectată de explozia preţurilor, în zootehnie, căci la anul, dacă se reduc efectivele de animale, producătorii de cereale vor avea de suferit, pentru că nu se pot baza doar pe piaţa externă.

„În zootehnie este din ce în ce mai greu să eficientizezi producţia. Mă aştept ca în acest sector, în care eu am activat din 2007, statul să ofere un sprijin, nu doar în România, ci în Europa, pentru a trece la un alt nivel. Mă doare când aud că se discută de înlocuirea proteinei animale cu altfel de proteine“, a spus Adrian Fărcău, primar al localităţii Tăşnad, din judeţul Satu Mare.

Acesta a mai afirmat că se aşteaptă ca anul 2022 să fie foarte greu, pentru că toate valurile de scumpiri se vor vedea cel mai acut la începutul anului viitor şi pe parcursul său.

 

Adrian Fărcău, primar, Tăşnad:

► Preţul laptelui e 1,25 lei/litru, iar dacă facem calcule simple, nici măcar hrana animalelor nu poate fi acoperită cu acest preţ.

► Mă aştept ca anul 2022 să fie foarte greu, pentru că toate valurile de scumpiri se vor vedea cel mai acut la începutul anului viitor şi pe parcursul anului viitor.

 

Marius Bîcu, director general, Ferma cu omenie:

► În acest an şi anul trecut, am învăţat cel mai bine să ne adaptăm şi nu ne mai sperie nimic, nici chiar creşterea preţului gazului de 130%.

► Noi suntem antreprenori ca să venim cu soluţii, cu inovaţii, astfel încât să optimizăm procesele de producţie, nu doar să creştem preţul la raft. Era foarte comod până acum, dar acum trebuie să dăm din coate.

 

Nicolaie Apopi, fondator Popagra şi Agro Baden Banat:

► Eu în anul 2021 – 2022 o să mă uit foarte atent la cheltuielile pe hectar. Am un plan de măsuri, prin care o să reuşesc să eficientizez costurile de producţie cu 20-25%.

► În 2022, cred că consumatorul va fi mult mai responsabil şi foarte atent la ce va arunca în gunoi.

 

Felicia Tulai, fondator Luna Solai:

► Într-un an, preţul la floarea-soarelui s-a dublat. Costurile de producţie au crescut foarte mult şi nu am reuşit să le transferăm în preţul de la raft. Am crescut cu 15% preţul uleiului de floarea-soarelui.

► Am continuat investiţiile. Mi-am dat seama că un business trebuie să-l faci să funcţioneze într-o variantă rentabilă.