ZF Agropower. Ioan Vlad, Sarica Niculiţel: Reuşim să menţinem vânzările la un nivel care să ne asigure supravieţuirea şi chiar dezvoltarea, având în vedere că se accesează fonduri europene

♦ Sarica Niculiţel este cea mai veche podgorie din Dobrogea şi singura podgorie din ţară cu expunere în totalitate nordică ♦ Compania Viticolă Sarica Niculiţel a avut în 2019 afaceri de peste 14 milioane de lei.

Ioan Vlad, inginer viticol la Sarica Niculiţel, cea mai veche podgorie din Dobrogea, cu o suprafaţă de viţă-de-vie de aproape 400 de hectare în exploatare, spune că anul 2020 a fost plin de încercări, dar a reuşit să menţină vânzările la un nivel similar cu al celor din anul anterior şi în acest an planul de investiţii prevede tehnologizarea.

„Reuşim să menţinem vânzările la un nivel care să ne asigure supravieţuirea şi chiar dezvoltarea, având în vedere că se accesează fonduri europene. De altfel, Agro IMM Invest este un program încurajator, pentru că beneficiem de scutiri de dobânzi şi faptul că garantează cineva pentru noi nu-i puţin lucru”, a spus Ioan Vlad în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania, Microsoft România şi Penny Market.

El este şi reprezentantul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV) în judeţul Tulcea, dar şi membru al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ARAD). Antreprenorul a adăugat că anul acesta investiţiile Sarica Niculiţel vor fi în tehnologie, pentru că „suntem deficitari la partea tehnologică şi fără investiţii nu rezişti pe piaţă. Ele se reflectă în creş­terea calităţii vinurilor. Datorită investiţiilor acum avem cele mai bune vinuri”.

În plus, el spune că în 2020 s-a observat o atenţie mai mare a consumatorului asupra calităţii vinului, dar şi asupra preţului, alegând vinuri mai ieftine, pe de o parte, şi o atenţie mai mare din partea tinerilor asupra tehnologiilor de producţie a vinurilor. „Tinerii care sunt profesionişti în domeniile lor ştiu despre tehnologiile de producţie a vinurilor, ştiu ce le place şi nu poţi să-i păcăleşti.”

În România sunt circa 250 de crame şi 130 de produse viticole atestate cu DOC (denumire de origine controlată), IG (indicaţie geografică) sau varietale. Producţia de vin din 2019 a fost de 4,9 milioane de hectolitri şi aproximativ 5% din ea a fost exportată, un procent mic în comparaţie cu alte ţări vecine, deşi potenţial există, consideră viticultorii.

„Trebuie un efort extraordinar, susţinut, pentru a putea pătrunde pe o piaţă occidentală învăţată cu anumite branduri. Dar, dacă ne uităm şi în România, ponderea vinurilor din import în consum este scăzută. Românii consumă vinuri româneşti”, a menţionat Ioan Vlad.

El spune că o principală problemă pentru producătorii de struguri este preţul fructelor, care se menţine în jurul valorii de 2 lei/kg de mai mulţi ani şi pentru a se dezvolta trebuie să închidă cercul investind într-o cramă. „Mulţi viticultori au suprafeţe mari de viţă-de-vie, dar valoarea adăugată este mult mai mare când faci vin. Problema e cum vinzi apoi vinul. Dacă ai o plantaţie mare şi brand mic, nou, e foarte complicat să vinzi”, a explicat Ioan Vlad. Acesta crede că o primă soluţie este scurtarea lanţului de distribuţie.

„Dacă producătorii de vinuri au rezistat în aceşti ultimi ani, privesc cu optimism viitorul viticulturii româneşti. Sunt convins că exporturile vor creşte şi vor pleca pri­mele cantităţi de la cei cu experienţă, pen­tru că exportul costă”, a încheiat Ioan Vlad.

În România sunt circa 250 de crame şi 130 de produse viticole atestate cu DOC (denumire de origine controlată), IG (indicaţie geografică) sau varietale. Producţia de vin din 2019 a fost de 4,9 milioane de hectolitri şi aproximativ 5% din ea a fost exportată, un procent mic în comparaţie cu alte ţări vecine, deşi potenţial există, consideră viticultorii.