♦ În 2020 şi 2022, fermierii români au trecut prin cele mai crunte momente din cauza secetei acute, astfel că au început să investească în sisteme de irigaţii.
Schimbările climatice au influenţat investiţiile în infrastructura de irigaţii din România, provocând agricultorii să-şi îndrepte atenţia în această direcţie. Apoi, performanţele de natură economică, cum sunt producţiile mai mari la hectar care pot aduce un profit mai bun, au susţinut acest proces de investiţii. Însă, dincolo de proprii bani pe care îi pun fermierii în joc e nevoie şi de bani publici sau europeni ca apa să ajungă la culturile de porumb, grâu, floarea-soarelui sau rapiţă.
„Fermierii au temerea de a investi în sisteme irigaţii, pentru că nu au garanţia apei. Degeaba ne cumpără sisteme de irigaţii prin picurare, prin pivoţi sau orice alte sisteme sunt pe piaţă, dacă nu avem garanţia apei. Statul trebuie să investească aici, pentru că ANIF administrează infrastructura principală de irigaţii. Noi poate ar trebui să plătim apa, să nu mai avem gratis“, a spus Pavel Vlad, administratorul companiei Locacombine, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
La Galaţi, acolo unde cultivă Pavel cereale, nivelul de precipitaţii este mai mare acum decât în anii trecuţi şi culturile sunt în regulă, dar se teme de siguranţa apei, căci de câteva zile a început să irige. „Nu s-a investit atât de tare în infrastructura principală a de irigaţii şi ANIF are probleme cu motoarele, cu staţiile, dar startul l-a luat binişor.“
Pavel Vlad, administrator, Locacombine: La Galaţi lucrurile sunt în regulă, chiar dacă nu e cum ar trebui, dar stăm mai binişor faţă de anii trecuţi. Am început să irigăm de câteva zile. Acum, să vedem ce se va întâmpla, că nu avem siguranţă apei. Nu s-a investit atât de tare în infrastructura principală a de irigaţii şi ANIF are probleme cu motoarele, cu staţiile, dar startul l-a luat binişor.
ANIF a pregătit o suprafaţă de 1,35 mil. hectare pentru irigat în campania din 2023, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii instituţiei la solicitarea ZF. De asemenea, în acest an va investi 331,5 mil. lei pentru continuarea Programului Naţional de Reabilitare şi/sau Înfiinţare a lnfrastructurii Principale de Irigaţii şi Infrastructurii de Desecare şi Drenaj în judeţele Argeş, Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dolj, latomiţa, Galaţi, Giurgiu, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vrancea.
Suprafaţa totală pregătită pentru irigat în acest an este uşor mai mare decât cea de anul trecut, dar prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat la începutul anului că speră să atingă pragul de 2 milioane de hectare până la finalul lui 2023. Însă infrastructura naţională nu acoperă întreaga ţară şi efectiv în 2022 s-a irigat circa 0,5 milioane de hectare, anul trecut fiind afectate ,3 milioane de hectare de secetă.
„Interesul nostru este să avem apă cât ne trebuie, când ne trebuie şi unde ne trebuie. La stat, programul este 08:00-16:00, dar noi trebuie să fim activi şi ziua, şi noaptea“, a subliniat Gabriel Stanciu, preşedintele cooperativei agricole Braicoop, formată din 55 de membri cooperatori care cultivă cereale şi plante oleaginoase pe o suprafaţă 18.300 de hectare.
Judeţul Brăila, în care se află cei mai mulţi membri ai cooperativei, are cea mai mare suprafaţă irigată din ţară şi pentru acest an fermierii au făcut contracte pentru a iriga o suprafaţă de circa 250.000 de hectare.
„Brăila are cea mai dezvoltată infrastructură principală şi secundară de irigaţii din România. Brăila are 60% din suprafaţa irigabilă a României. Sperăm că până la finalul anului 2024 autorităţile să-şi ţină cuvântul şi judeţul Brăila să fie irigat 100%“, a precizat Gabriel Stanciu.
Gabriel Stanciu, preşedinte, Cooperativa Agricolă Braicoop: Primăvara aceasta este mai favorabilă agriculturii versus primăvara anului 2022, deoarece avem ploii de aprovizionare cu apă, deşi nu în toate zonele şi nu au atât de multe încât să satisfacă tot spectrul de culturi. Am început să irigăm de la 1 mai faţă 15 martie anul trecut, iar 45 de zile fără să irigăm pentru noi reprezintă un avantaj enorm.
Ministerul Agriculturii a promis că va investi 1,5 miliarde de euro prin Planul Naţional Strategic (PNS) în reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii începând din 2023 până în 2027 din surse guvernamentale.
Pentru moment, în PNS sunt prevăzute fonduri europene pentru astfel de investiţii de 500 de milioane de euro.
„Fermierii au nevoie de continuitate în irigaţii, căci dacă nu putem să dăm apă la plantă tot timpul, n-avem randamentele cele mai bune. Anul trecut, de exemplu, exact în luna iulie, când trebuia să irigăm, n-am mai avut apă. Sperăm să facem progrese, dar cel mai important lucru este să avem apă pe canal“, a mai spus Vlad.
La staţia de pompare din localitatea Vânători, din 10 motoare, câte au fost acolo prevăzute pe timpul lui Ceauşescu, anul trecut mergea doar unul. Acum sunt două sau trei, dar tot mai sunt probleme să vină apa pe canal şi ANIF trebuie să facă investiţii foarte, foarte mari să pot reabilita staţia, consideră Pavel Vlad.
La Brăila lucrurile stau puţin mai bine. „Primăvara aceasta este mai favorabilă agriculturii versus primăvara anului 2022, deoarece avem ploii de aprovizionare cu apă, deşi nu în toate zonele şi nu au atât de multe încât să satisfacă tot spectrul de culturi. Am început să irigăm de la 1 mai faţă 15 martie anul trecut, iar 45 de zile fără să irigăm pentru noi reprezintă un avantaj enorm“, a menţionat Stanciu.
Maria Velcea, director general al Lucky Agro, companie care produce sisteme de irigaţii, a spus la rândul său că se observă o creştere a cererii pentru investiţii cu irigaţii, în special pentru cultura de porumb.
Maria Velcea, director general, Lucky Agro: Se observă o creştere a cererii pentru investiţii cu irigaţii, în special pentru cultura de porumb. Fermierii, mai ales cei mari, se îndreaptă tot mai mult către irigarea prin picurare la cultura de porumb. Se pregătesc din timp pentru astfel de investiţii şi nu aşteaptă să vadă dacă sezonul este ploios sau mai puţin ploios. Se gândesc să-şi mărească din ce în ce mai mult producţiile şi nu se mai lasă în voia naturii.
„Fermierii, mai ales cei mari, se îndreaptă tot mai mult către irigarea prin picurare la cultura de porumb. Se pregătesc din timp pentru astfel de investiţii şi nu aşteaptă să vadă dacă sezonul este ploios sau mai puţin ploios. Se gândesc să-şi mărească din ce în ce mai mult producţiile şi nu se mai lasă în voia naturii“, a întărit ea.
Fermierii au observat că îşi cresc mult performanţele, iar acesta este motivul principal peentru care investesc şi în ultimii doi trei ani s-a conturat o tendinţă de investiţii spre irigaţiile prin picurare, care aduc cele mai mari producţii.
„Din experienţa ultimilor ani, randamentul benzii de picurare este cel mai bun. Cultura de porumb s-a dovedit a da cele mai mari producţii, care pot ajunge la 20 tone/hectar, triplu faţă de medie“, a subliniat Velcea.
Gabriel Stanciu a completat însă că o producţie de 20 t/h se poate obţine, dar nu cu orice costuri şi nu în orice condiţii. „O astfel de producţie are nevoie de o genetică performantă, un efort financiar extrem de susţinut, o tehnologie foarte avansată şi sisteme de monitorizare foarte bine dezvoltate. Sunt fermieri care chiar şi cu irigatul prin picurare au făcut o producţie de 7 tone/hectar. Pentru a obţine 20 tone/hectar costurile sunt între 12.000-15.000 lei, adică merg spre 3.000 euro/hectar.“
susținută de
și
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE