ZF Agropower. O industrie de 1 mld. euro are nevoie de materii prime din agricultură: România are potenţial de a exporta orz de bere şi de a face mai mult hamei, dar fermierii spun că au nevoie de finanţare „Avem promisiuni de la minister, dar trebuie puse în practică“

♦ Aproximativ 50% din materiile prime pentru industria berii, un sector care generează în România anual afaceri de 1 mld. euro, vin de pe plan local, iar acest procent a fost în scădere în ultimii ani ♦ Suprafeţele de hamei pentru bere scad, iar fermierii spun că au nevoie de un program din fonduri europene similar cu cel dedicat sectorului viţei-de-vie ♦ Cultura de orz de bere nu este una pretenţioasă, dar calitatea este mult mai importantă decât în cazul orzului de consum sau grâului.

Industria berii din România, a opta cea mai mare la nivel european, este în căutare de malţ obţinut din orz de bere produs local, dar şi de hamei în condiţiile în care în ultimii ani cantităţile realizate de fermierii români au scăzut. Dacă în cazul hameiului investiţia de infiinţare a culturii este ridicată şi ajutorul de la stat pentru acest sector lipseşte, în cazul orzului de bere, deşi modul de cultivare este similar cu cel al orzului de consum şi al grâului, preţul nu mai cântăreşte atât de greu în având în vedere că în cazul acestei culturi atenţia la calitatea seminţelor recoltate este mult mai importantă decât în cazul altor cereale. Aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Noi tot spunem de mai mult de zece ani că hameiul face parte din categoria viilor. Dacă la vin au fost obţinute fonduri euro­pene, hameiul de ce nu poate să intre în această categorie? Aşteptăm o voinţă şi din par­tea Ministerului Agriculturii. Nu ajunge să dorim, trebuie să aplicăm nişte finanţări cores­punzătoare. Noi propunem de fiecare dată, avem promisiuni, dar nu am reuşit să punem în practică. Dacă vrem să ajungem de la 270 de hectare până la 500 de hectare trebuie un efort financiar ca să facem re­plan­tări ca în cazul viţei-de-vie“, a spus Acaţiu Mora, preşedinte al Asociaţiei Pro­du­cătorilor de Hamei din România. El este şi cel mai mare fermier din sectorul hameiului, cultivând circa 225 de hectare de hamei în Mureş. Culturile de hamei s-au diminuat considerabil în ultimele două decenii, astfel că România a ajuns să cultive în prezent doar pe o suprafaţă de 270 de hectare, faţă de 2.700 în anii ’90. Hameiul este o cultură perenă, asemenea viţei-de-vie, şi intră pe rod din al treilea an de la înfiinţarea culturii. Investiţia la hectar pentru înfiinţarea unei culturi de hamei este de circa 60.000 de euro, iar Acaţiu Mora crede că dacă România va cultiva soiuri rezistente la secetă şi va susţine producătorii să înfiinţeze noi culturi, atunci sectorul cultivării hameiului va putea să acopere 80-90% din cererea berarilor.

„Hameiul este o cultură perenă, rezistă pes­te 25 de ani, deşi bineînţeles că după 20 de ani productivitatea mai scade. Hameiul este un consumator mare de apă, iar în ultimii ani din cauza secetei ne-am luptat mult ca această cultură să stea în picioare.“

„Hameiului nu-i plac temperaturile mari şi asta în special în perioada de vegetaţie. Să întreţii un hectar de hamei costă între 6.500-7.000 de euro pe hectar“. El adaugă că deşi suma este mare, valoarea pe care o produce este la fel de mare. În plus, din cauza secetei fermierii au fost nevoiţi să găsească soiuri rezistente la secetă. „Împreună cu Institutul de Cercetare din Cluj am produs un soi care se numeste Transilvania. O parte a intrat în producţie acum doi ani şi se comportă destul de bine“. Antreprenorul adaugă că există şase societăţi care cultivă hamei, în Mureş, Sibiu şi Alba şi explică faptul că hameiul se pot cultiva pe terenuri care nu pot fi valorificate pentru alte culturi astfel că acest lucru constituie un avantaj.

Desfiinţarea culturilor de hamei şi scăderea cantităţii de orz de bere produs pentru malţ s-a văzut cel mai bine în costurile marilor berari după războiul din Ucraina cât preţurile au explodat.

„Berarii pot şi doresc să achiziţioneze mai multă materie primă de pe piaţa locală. Există un interes, dar şi o oportunitate de piaţă pentru ca România să poată producă mai mult orz pentru bere şi mai mult hamei. România este a opta piaţă ca mărime la nivel european, iar 97% din berea consumată este produsă locală şi parţial cu ingrediente locale. Având în vedere că există capacitate de producţie atât de mare pe plan local există şi o piaţă de achiziţie de materii prime“, a spus Julia Leferman, director general al Asociaţiei Berarii României, care reuneşte principalii producători de bere şi producători de materii prime pentru industria berii. Ea adaugă că faptul că producţia nu creşte pentru orz de bere şi hamei se datorează şi caapcităţii şi disponibilităţii fermierilor de a opta pentru acest tipuri de culturi, mai puţin accesibile. Ea subliniază faptul că fermierii se duc mai degrabă către culturi mai simple aşa cum sunt grâul. „Fărâmiţarea terenurilor agricole în procesul de retrocedare a terenurilor a făcut ca o mare parte din suprafeţele din hamei din România să fie desfiinţate“.

Orzoaica de bere vine în principal din Danemarca şi din alte pieţe producătoare la nivel european, iar pe fondul războiului costurile cu materiile prime pentru producătorii de bere s-au majorat cu 60% anul trecut.

„Din punct de vedere al climatului,  România are potenţial în producţia de orz de bere şi de hamei. La nivel global, din cauza schimbărilor climatice orzul de bere are de suferit. Vorbim de un potenţial economic şi de piaţă de a creşte suprafeţele cultivate cu orz de bere astfel încât să satisfacă nevoia pe piaţa locală şi de ce nu, să se exporte, dar să se exporte produs procesat“, consideră Julia Leferman, care adaugă că asociaţia pe care o reprezintă împreună cu Soufflet Malt, principalul producător de malţ de bere, şi de Ministerul Agriculturii a organizat o serie de seminarii în ţară pentru a prezenta fermierilor oportunităţile din sectorul orzului. Iar dacă problema cultivării orzului poate fi rezolvată în mare parte de mediul privat, Julia Leferman crede că în cazul hameiului statul român trebuie să se implice mai mult. „Ministerul Agriculturii trebuie să creeze şi un program pentru industria hameiului astfel încât producătorii să poată să investească în cercetare-dezvoltare, în soiuri noi ca să vină cu aport de nutrienţi solicitaţi, în investiţii în butaşi noi şi instalaţii de frig pentru ca şi cultura de hamei să poată să fie depozitat în condiţii optime“.

La rândul lui Ştefan Moraru, proprietar al Morar Pan Com, care cultivă cereale pe circa 1.000 de hectare de teren, din care 150-200 de hectare de teren cu orz de bere, spune că a fost printre primii fermieri care a cultivat aceste cereale în România şi crede că acest sector se poate dezvolta printr-o mai bună comunicare între fermieri şi principalul producător de malţ. „Cultura de orz nu este neapărat pretenţioasă, dar trebuie să fie înţeleasă de fermieri astfel încât să se ajungă la rezultatul final dorit de fabrica de malţ. În 2010-2012 am fost invitat prima dată la fabrică şi am văzut cum se produce malţul şi am înţeles de ce orzoaica noastră trebuie să răspundă la 7-8 parametri de calitate concomitent astfel încât să fie folosită la producţia de malţ“, a spus Ştefan Moraru, care crede că producătorii de malţ ar trebui să facă mai multe vizite la fabrică cu fermierii ca aceştia să înţeleagă importanţa respectării acestor parametri şi ce măsuri să ia. El explică faptul că orzul de bere intră după recoltare la germinat, decorticat, uscat şi trebuie avut grijă de seminţe de tot procesul de producţie. „La orzul de consum faci 7-8 tone la hectar, iar la orzoaică faci 5-6 tone, rar 7 tone (...) Ultimii paşi sunt cei mai importanţi, cultivarea, manipularea orzului şi livrarea către fabrică“. Ştefan Moraru spune că investiţiile la hectar la orz şi grâu sunt similare, iar un sprijin acordat fermierilor similar cu cel din soia ar impulsiona investiţiile în acest domeniu.

„România are potenţial în ceea ce priveşte cultura de orz de bere. Producţia de orz de bere este cu 10-15% mai mică decât grâu şi orz ne-a atras acest bonus pe care îl aveam la vânzare, care în anumiţi ani din cauza mai multor factori a fost foarte mică. Nu se merita să te chinui să faci orz de bere dacă tu faci mai multă cantitate la orz de consum. Poate un sprijin asemănător cu cel acordat în cazul culturii de soia să impulsioneze domeniul“.

Acaţiu Mora, preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Hamei din România: Noi tot spunem de mai mult de zece ani că hameiul face parte din categoria viilor. Dacă la vin au fost obţinute fonduri europene, hameiul de ce nu poate să intre în această categorie? Aşteptăm o voinţă şi din partea Ministerului Agriculturii. Nu ajunge să dorim, trebuie să aplicăm nişte finanţări corespunzătoare.

Julia Leferman, director general, Asociaţia Berarii României: Din punct de vedere climat, România are potenţial în producţia de orz de bere şi de hamei. La nivel global, din cauza schimbărilor climatice orzul de bere are de suferit. Vorbim de un potenţial economic şi de piaţă de a creşte suprafeţele cultivate cu orz de bere astfel încât să satisfacă nevoia pe piaţa locală şi de ce nu să exporte, dar produs procesat.

Ştefan Moraru, proprietar, Morar Pan Com: Cultura de orz nu este neapărat pretenţioasă, dar trebuie să fie înţeleasă de fermieri astfel încât să se ajungă la rezultatul final dorit de fabrica de malţ. În 2010-2012 am fost invitat prima dată la fabrică şi am văzut cum se produce malţul şi am înţeles de ce orzoaica noastră trebuie să răspundă la 7-8 parametri de calitate concomitent astfel încât să fie folosită la producţia de malţ.