ZF Agropower. O familie de fermieri din judeţul Constanţa, ajunsă la a treia generaţie în agrobusiness, ia în calcul trecerea de la materii prime la procesare, însă spune că este nevoie de predictibilitate fiscală

Oana Mihai-Florea se pregăteşte să preia conducerea fermei de familie a familiei Florea, controlată prin intermediul Intreprinderii Familiale  (I.F) Flora, şi spune că se gândeşte să diversifice culturile de pe cele aproape 700 de hectare lucrate în prezent şi să înceapă şi activitatea de zootehnie şi de procesare.

„Cu ideea de procesare cochetăm de ceva timp, tot dezbatem ideea în familie iar tatăl meu chiar glumeşte că visul lui întotdeauna a fost să-şi producă propria pâine. Dat fiind contextul economic ne este din ce în ce mai teamă să facem nişte investiţii pentru că nu mai avem o predictibilitate financiară atât de bună. Dar am vrea ca pe viitor să ne facem şi o fabrică de procesare“, a spus Oana Mihai-Florea în cadrul emisiunii ZF AGROPOWER, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Ea adaugă că modalitatea în care vizează să mărească ferma nu este cea de extindere a suprafeţei lucrate, pentru că asta implică mai multe utilaje, mai mult personal unde deja e destul de greu să găsească oameni, dar ar vrea să extindă ferma prin crearea unei livezi de nuci şi migdali. "Dar am vrea ca lângă livadă să avem şi o parte de procesare şi ambalare, să vindem produse finite precum fulgi de migdale sau miez de nucă pentru că acestea sunt la mare căutare". În plus, ea se gândeşte la înfiinţarea unei ferme de creştere a bovinelor de carne. Tatăl şi bunicul său au renunţat la zootehnie din cauza problemelor cu subvenţia la lapte şi a forţei de muncă. Oana Mihai-Florea spune că se pregăteşte intens pentru a prelua conducerea fermei, însă spune că este nevoie de multă muncă.

"încă nu am preluat efectiv ferma, încă sunt în antrenamente. Aşa este în domeniul nostru, al agriculturii. Noi, noua generaţie trebuie să fim mai pregătiţi. Şi realitatea ne demonstrează că fără o pregătire temeinică, pe lângă partea de cunoştinţe efective, de tehnologie a culturii, dar şi un antrenament pe piaţa agro-business-ului care este din ce în ce mai aprigă, nu reuşim să performăm din punct de vedere al suprafeţelor pe care le lucrăm", a povestit Oana Mihai-Florea, care împreună cu familia ei administrează circa 650 de hectare de cultură mare. Ea spune că dacă acum zece ani suprafaţa alocată păioaselor era undeva sub jumătate din suprafaţa totală a fermei şi alocau o suprafaţă considerentă considerabilă culturii de rapiţă, din cauza schimbărilor climatice au ajuns să cultive păioase pe mai mult de jumătate din suprafaţă pentru că cultura de rapiţă a devenit din ce în ce mai impredictibilă din cauza lipsei precipitaţiilor în toamnă. În ceea ce priveşte culturile de primăvară, au mărit suprafaţa de mazăre, au micşorat suprafaţa locată prăşitoarelor (de exemplu floarea-soarelui sau porumb), pentru că de exemplu, din ultimii 5 ani, 3 ani în zonă au fost secetă pedologică avansată.

"Aşadar, dacă mazărea mai are oarecare şansă să îşi creeze un un depozit de apă, de umiditate, pentru că o semănăm mai devreme la prăşitoare, am ajuns în ultimii ani să avem producţii extraordinar de scăzute. Noi ne situăm în cea mai prost organizată zonă din punct de vedere al irigaţiilor", consideră Oana Mihai-Florea. Statistic, în judeţul Constanţa este amenajată pentru irigaţii peste 70% din suprafaţa agricolă, dar numai 10% din aceasta se poate iriga efectiv, adică circa 40.000 de hectare, mai puţin chiar decât irigă Agricost, cea mai mare fermă din ţară.

Ea crede că sunt oportunităţi în agribusiness, dar este nevoie de schimbarea mentalităţii şi ca fermierii să înţeleagă beneficiile asocierii. De ce a decis ea să intre în businessul familiei şi să lucreze ca să-l ducă mai departe chiar în condiţiile în care tot mai mulţi tineri ocolesc acest domeniu şi foarte mulţi fermieri ajunşi la vârsta pensionării nu au cui lăsa fermele la care au muncit o viaţăî

"Pe lângă respectul şi apreciere faţă de natură, faţă de familie, e vorba şi de faptul că procesele în agricultură s-au uşurat foarte mult datorită digitalizării. Nu mai este atât de greu să lucrezi în agricultură. într-adevăr, tot eşti expus la soare, praf, dar şi beneficiile sunt pe măsură şi satisfacţia. Este extraordinar atunci când urmăreşti cu ochii tăi o cultură şi te implici cu totul şi vezi la final şi rezultatele", crede ea.