ZF Agropower. Cum ducem mai multe produse agroalimentare româneşti pe rafturi: fermierii trebuie să se asocieze, să-şi certifice produsele, iar statul să dea o mână de ajutor în organizarea ofertei

♦ Asocierea, şi mai ales organizarea în forme asociative a fermierilor tineri, este şansa fermelor locale să trimită mai rapid produsele agroalimentare pe raft, acolo unde în prezent mare parte din ofertă vine din importuri.

Statul trebuie să organizeze oferta de pe piaţă şi să uşureze accesul fermierilor în magazine din anumite zone astfel încât de exemplu merele din Voineşti să ajungă în magazinele, dar şi în şcolile din judeţul Dâmboviţa care să nu mai ofere mere din Polonia în programul „Lapte, corn şi măr“, ci fructe din livezile din zonă. Aceasta este una dintre concluziile emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Partea de asociere este un element cheie în contextul actual şi mai ales că atunci când oferta este diversificată lucru­rile merg într-o direcţie bună mai rapid, dar şi costurile sunt opti­mizate. În 2018 am avut o finanţare cu fonduri UE de 100.000 prin care am pus bazele unei cooperative agricole, care funcţionează şi astăzi şi al cărei scop este comercializarea de produse tradiţionale recunoscute prin scheme de calitate. În continuare, comercializarea în forme asociative este un target pentru noi şi astăzi lucrăm la mai multe proiecte europene cu finanţări europene pentru a consolida cooperarea la nivel local şi susţinerea lanţurilor scurte de aprovizionare“, a spus George Căţean, fermier şi reprezentant al Fermei Căţean din judeţul Braşov.

Ferma lucrează în format integrat şi comercializează brânzeturi şi produse din carne. El spune că ferma la care lucrează are creşteri anual, iar faptul că afacerea este una integrată, având şi partea de comercializare, le oferă un confort pe partea de autofinanţare, dar şi pe partea de infuzie de inovare şi de optimizare a costurilor. Produsele fermei Căţean se găsesc în câteva puncte de vânzare din Braşov, dar şi în Ploieşti şi Bucureşti, ferma având şi un parteneriat cu un hipermarket, dar comercializează produsele şi prin intermediul unui magazin online.

„Asocierea contează, dar contează în principal profilul celor care se asociază. Cu cât media de vârstă a celor care se asociază este mai mică, cu atât şansele de reuşită sunt mai mari“, consideră fermierul care observă încă o reticenţă a fermierilor în a se asocia. De asemenea, el crede că fermierii români trebuie să înţeleagă că funcţionează pe o piaţă globală, că sunt în concurenţă cu alţi fermieri de pe alte pieţe, iar sintagma „produsul românesc este cel mai bun“ trebuie să stea scheme de calitate care să certifice această calitate şi să ofere credibilitate.

În ultimii ani, s-au lansat mai multe iniţiative în rândul fermierilor, iar pandemia a fost un moment bun pentru ca micile afaceri să ajungă mai aproape de consumator.

Un exemplu este Asociaţia Magazinelor de Proximitate „la Băcănie“, o iniţiativă care nu a pornit de la fermieri, ci de la magazine din Iaşi care şi-au dorit să ofere consumatorilor produse româneşti de calitate. Iniţial au fost 20 de astfel de magazine, iar ulterior proiectul s-a extins.

„Asociaţia este liantul între micul producător şi vânzătorul de proximitate. Asociaţia încearcă să faciliteze accesul micului fermier în cât mai multe magazine de cartier. Ţinta noastră este să fim în cât mai multe magazine şi încercăm să îi ajutăm inclusiv printr-un sistem de preluare a comenzilor. Avem o platformă cu care lucrăm, fermierii îşi listează produsele în platformă, asociaţia se ocupă cu preluarea comenzilor şi de marketing. Fermierii se ocupă cu livrarea şi încasarea“, spune Iustinian Cozma Rusu, preşedintele asociaţiei, care include circa 30 de magazine „La Băcănie“, dar proiectul a fost extins şi în alte magazine de proximitate.

„Cred că şansa micului producător este promovarea şi susţinerea distribuţiei. Ei fac produse bune, dar nu ştiu să le vândă“.

La rândul lui, Gheorghe Vlad, preşedinte al OIPA legume-fructe, crede că asocierea este şansa fermierului local şi dă exemplul Israelului, care a performat datorită organizării puternice. De asemenea, el crede că organizarea ofertei trebuie să fie făcută mult mai bine astfel încât pe rafturi să ajungă produse locale atunci când sunt disponibile şi dă exemplul mărului de Voineşti, care nu a ajuns în şcolile din judeţ, aşa cum a ajuns cel din Polonia.

„Casa de Comerţ Unirea poate să discute cu cooperativele comerciale de producţie pentru a concentra oferta. De exemplu, în România avem o anumită cantitate produsă de legume, brânzeturi, carne etc, Şi astfel Casa de Comerţ Unirea poate negocia cu supermarketurile, astfel încât să ajungă pe rafturi mai puţine mărfuri de peste hotare“, crede Gheorghe Vlad, care consideră că în România ar trebui să fie trei cooperative în principalele categorii de produse agroalimentare.

 

 

Iustinian Cozma Rusu, preşedintele Asociaţiei Magazinelor de Proximitate „La Băcănie“: Cred că şansa micului producător este promovarea şi susţinerea distribuţiei. Ei fac produse bune, dar nu ştiu să le vândă.

George Căţean, fermier, reprezentant, Ferma Căţean: Asocierea contează, dar contează în principal profilul celor care se asociază. Cu cât media de vârstă a celor care se asociază este mai mică, cu atât şansele de reuşită sunt mai mari.