ZF Agropower. Cornel Stroescu, proprietarul Hastro Şovarna, business integrat din Mehedinţi, investeşte 8,5 mil. euro în extinderea fermei de găini: „O să creştem de zece ori capacitatea“

♦ „Dorinţa mea şi a multor altor colegi este ca la un moment dat Ministerul Agriculturii să fie condus de un fermier, de un antreprenor care a făcut agricultură pe banii lui şi ştie ce înseamnă greutăţile.

Cornel Stroescu, antrepre­norul din spatele Hastro Şovarna, business integrat cu o cifră de afaceri de 11,5 milioane de lei (circa 2,5 mil. euro) şi 100 de angajaţi, care-şi desfăşoară activitatea în Gârla Mare, judeţul Mehedinţi, investeşte 8,5 milioane euro în creşterea capacităţii de producţie a ouălor, potrivit declaraţiei făcute de acesta în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al ZF susţinut de Banca Transilvania.

„Vreau să extind ferma de găini de la 20.000 de capete la 200.000 de capete, de zece ori, pentru că avem nevoie de ouă, căci noi importăm mai mult de jumătate din consumul de ouă din România. (...) În extinderea fermei de găini investesc 8,5 milioane de euro şi am discutat deja cu banca“, a spus Cornel Stroescu, proprietarul Hastro Şovarna.

La finalul anului trecut în România erau 42 milioane de păsări ouătoare adulte şi producţia de ouă era de aproape 6 miliarde de bucăţi, în creştere cu 10% faţă de anul precedent, conform datelor de la INS. Teoretic, producţia naţională acoperă consumul anual de circa 4,5 miliarde de bucăţi de ouă, însă cea mai mare parte din producţie nu ajunge în comerţ, ci rămâne în gospodăriile populaţiei. Astfel, anul trecut România a importat ouă de 32,7 milioane de euro şi a exportat doar de 17 milioane de euro.

În România sunt peste 650 de companii care cresc păsări, arată datele de la Registrul Comerţului, iar în mare parte produc carne.

Toneli este liderul pieţei de ouă şi Agricola din Bacău este unul dintre producătorii mari de ouă. După efectivul de găini ouătoare din 2020, România s-a clasat pe locul al cincilea în topul celor mai mari crescători de găini ouătoare din Uniunea Europeană, conform ultimelor date disponibile pe site-ul Eurostat.

În lipsa cererii de ouă nesatisfăcută la nivel naţional, Cornel Stroescu îşi doreşte să dezvolte această latură în business şi să integreze în totalitatea producţia de cereale, crescându-şi valoarea adăugată şi, implicit, profitul.

„Integrăm cerealele ca să nu le mai exportăm. Pentru 200.000 de capete de păsări toate cerealele recoltate ar fi transformate în furaje şi apoi în produs finit care ar ajunge pe rafturile magazinelor. Vom avea profit mai mare prin creşterea valorii adăugate şi vom crea încă 50 de locuri de muncă“, a precizat el.

Compania Hastro Şovarna cultivă 2.000 de hectare cu cereale şi 40 de hectare cu legume, iar în total are 100 de angajaţi, potrivit fondatorului. În medie, compania produce 9 tone de grâu/hectar, da anul acesta a fost dificil, iar producţia s-a înjumătăţit. De asemenea, la rapiţă producţia a fost cu 30% mai mică decât cea din 2021. Cu toate acestea, planurile lui Stroescu de a investi în continuare în integrare au rămas în picioare.

„În 2008 m-am întors în România după ce am petrecut 15 ani în Germania. Am început de la zero şi primul pas a fost să arendez teren, apoi am făcut ferma vegetală, am făcut silozuri, am accesat fonduri europene pentu a-mi cumpăra utilaje. Am făcut investiţii şi am demonstrat că se poate construi un business de la zero, că se poate şi în România. Am fost ambiţios şi cu împrumuturi m-am dezvoltat, pentru că nu poţi să ajungi mare fără bancă. Am investit şi investesc în continuare“, a întărit Cornel Stroescu.

Singura sa dorinţă este ca autorităţile să nu-i încurce pe fermieri şi să-şi respecte promisiunile, astfel încât mediul privat să se poată dezvolta în continuare. Spre exemplu, susţine că în zona  în care activează s-a irigat înainte de ’89, dar apoi infrastructura a fost lăsată de izbelişte şi s-a deteriorat, iar investiţiile în reabilitarea ei întârzie. „De zece ani facem doar întâlniri cu reprezentanţii ANIF Mehedinţi şi în urma vorbelor nu se întâmplă nimic concret. Doar pe hârtie sistemul de irigaţii este funcţional şi reprezentanţii statului spun că fermierii nu vor să irige“, a subliniat el.

El consideră că agricultura ar trebui organizată în camere agricole, ca fermierii să aibă reprezentanţi în fiecare comună şi să li se asigure desfacerea producţiei şi aprovizionarea cu inputurile, să aibă consultanţă pentru accesarea fondurilor europene sau asistenţă juridică pentru efectuarea unor contracte. De altfel, vede necesară o bancă mutuală doar pentru agricultură şi o companie care să asigure producţiile agricole, chiar şi pentru secetă.

„În Moldova sunt mii de fermieri care au pierdut tot din cauza secetei. Acest sector al economiei este cel mai riscant, pentru că depindem de precipitaţii. Agricultura este o pasiune, dar şi o afacere de care trebuie să avem grijă. (...) Dorinţa mea şi a multor altor colegi este ca la un moment dat Ministerul Agriculturii să fie condus de un fermier, de un antreprenor care a făcut agricultură pe banii lui şi ştie ce înseamnă greutăţile, ce înseamnă să treci prin agonie atunci când ai un an secetos, iar băncile şi furnizorii să-ţi bată la poartă pentru că te-au împrumutat“, a spus Cornel Stroescu.

El a mai adăugat că din punctul său de vedere agricultura va scoate România din impas doar atunci când vom exista camere agricole, o bancă mututală pentru fermieri şi asiurări pentru producţii. „Dacă suntem organizaţi, finanţaţi, asiguraţi, nu avem cum să nu ne putem plăti împrumuturile şi să ne dezvoltăm. Avem ferme în România pentru care ne invidiază Vestul din punctul de vedere al dimensiunii, al biosecurităţii, al investiţiilor, al tehnologiei implementate.“