ZF Agropower. Cât costă să înfiinţezi o cultură de hamei: investiţia la hectar este de 60.000 de euro, iar întreţinerea 6.500-7.000 de euro

„Aducând soiuri performante, producţia de hamei locală poate acoperi 80-90% din necesarul actual al berarilor.“

Suprafeţele cultivate cu hamei au scăzut de zece ori în ultimele trei decenii, printre motivele pentru care această cultură a pierdut teren se află şi investiţiile mari de înfiinţare a culturii, de întreţinere, dar şi lipsa susţinerii din partea statului. Investiţia la hectar pentru dezvoltarea unei culturi de hamei este de 60.000 de euro, aceasta începând să producă abia din al treilea an de la înfiinţare. În plus, între­ţinerea unui hectar de hamei costă 6.500-7.000 de euro, conform datelor furni­zate de Acaţiu Mora, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România. El este şi cel mai mare fermier din secto­rul hameiului, cultivând circa 225 de hectare de hamei în Mureş. Culturile de hamei s-au diminuat considerabil în ulti­mele două decenii, astfel că România a ajuns să cultive în prezent doar pe o suprafaţă de 270 de hectare, faţă de 2.700 în anii ’90. Conform ultimelor da­te, mai puţin de 20% din hame­iul necesar industriei bere este produs local.

„Este complicat pentru că dezvoltarea culturii de hamei a presupus în ultimii ani soluţii pentru găsirea de soiuri rezistente la secetă. Am adus un soi din Spania, se comportă destul de bine, dar trebuie dezvoltată plantaţia. De asemenea, împreună cu Institutul de Cercetare din Cluj am produs un soi care se numeste Transilvania. O parte a intrat în producţie acum doi ani şi se comportă destul de bine”, a spus Acaţiu Mora în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. El este şi asociat în cadrul Moragroind, o companie cu afaceri de 6,7 milioane de lei în 2021 (ultimele date disponibile), dar şi în alte companii, conform termene.ro. Acaţiu Mora este unul dintre antreprenorii cu cea mai mare experienţă în cultivarea hameiului în România şi spune în cazul acestei culturi acidul alfa este cel mai important.

„Acest soi Transilvania respectă această caracteristică şi ajunge la 12-15% acizi alfa, care este o performanţă. Problema este dezvoltarea plantaţiilor şi cine te ajute să înfiinţezi o astfel de cultură având în vedere că din al treilea an poţi să culegi”. El spune că România are 570 de hectare cu structuri de susţinere pentru hamei, iar dacă statul vine şi susţine producătorii pentru a înfiinţa noi culturi, atunci producţia va creşte.

„Aducând soiuri performante, producţia de hamei locală poate acoperi 80-90% din necesarul actual al berarilor”. Antreprenorul explică faptul că hameiul este un mare consumator de apă, iar în ultimii ani companiile din domeniu s-au luptat să ţină culturile în picioare. În funcţie de soi, hameiul este folosit pentru amăreală sau pentru aromă. Hameiul este un ingredient cheie în producţia berii. De asemenea, hameiul se utilizează şi în sectorul farma.

„Noi tot spunem de mai mult de zece ani că hameiul face parte din categoria viilor. Dacă la vin au fost obţinute fonduri europene, hameiul de ce nu poate să intre în această categorie? Aşteptăm o voinţă şi din partea Ministerului Agriculturii. Nu ajunge să dorim, trebuie să aplicăm nişte finanţări corespunzătoare. Noi propunem de fiecare dată, avem promisiuni, dar nu am reuşit să punem în practică. Dacă vrem să ajungem de la 270 de hectare până la 500 de hectare trebuie un efort financiar ca să facem replantări ca în cazul viţei-de-vie”, a mai spus Acaţiu Mora.