ZF Agropower. Cartoful dulce are mare potenţial în România: rezistă la temperaturi ridicate, are un randament bun la hectar şi cererea în piaţă e în creştere, dar valorificarea în supermarketuri e dificilă. „Din luna octombrie am mers către supermarketuri cu probe şi contracte, dar ne-am împotmolit şi până la urmă n-am reuşit să valorificăm cartoful dulce anul acesta.“

Apărută iniţial în România în anii ’60, cultura car­tofului dulce, o plantă origi­nară din America Centrală, în ultimii zece ani a prins tot mai multe rădăcini în grădinile, solariile sau câmpurile româ­neşti.

Cartoful dulce are interior portocaliu, alb sau mov. Cei mai căutaţi în Europa sunt cei cu pulpa portocalie. Cartofii dulci sunt foarte asemănători cu dovlecii în ceea ce priveşte gustul şi textura şi se folosesc pentru supă-cremă, pentru a fi prăjiţi şi pentru piure.

Cererea pe piaţa românească pentru acest tip de cartof a crescut de la an la an, iar cultura de nişă din România este în con­tinuă dezvoltare, însă producătorii români se bat cu cei din ţările cu vastă experienţă, care, de multe ori, le iau „faţa“ la raft.

Astfel, valorificarea devine principala provocare a cultivato­rilor, a fost una dintre concluziile ediţiei din 14 februarie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

„Cartoful dulce este una dintre speciile din sertarul nostru cu descoperiri, care anul acesta împlineşte un deceniu de când am făcut prima testare, într-un parteneriat internaţional cu Coreea de Sud. De atunci am venit cu tehnologia pentru cultură şi beneficiile pe care le are această cultură asupra consumatorului. (...) La noi a apărut, pentru că în ultimii ani schimbarea climatică este o reală problemă, căreia trebuie să îi facem faţă, şi în acest context testăm foarte multe specii, cunoscute sau mai puţin cunoscute“, a spus Aurelia Diaconu, director, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.

Aceasta susţine că este o cultură care se pretează foarte bine solurilor nisipoase şi rezistă la temperaturi de peste 40°C, astfel că temperaturile tot mai ridicate din ultimii ani, cum au fost cele din 2020, de exemplu, nu mai reprezintă o problemă.

Maria Mihăilescu, consultant financiar: Recent, au apărut cartofii dulci din Egipt, iar anul trecut, efectiv, au inundat supermarketurile din ţară şi, din păcate, a avut efect negativ asupra celor care au cultivat cartof dulce în sistem convenţional în România, căci preţul a scăzut  foarte mult şi asta a însemnat ca noi să îi păstrăm în iarnă. Neavând spaţii de depozitare corespunzătoare, o parte din recoltă a fost pierdută şi o parte am vândut-o la preţuri mici către ferme de animale.

 

Însă, cartoful dulce este o specie diferită de cartoful obişnuit şi are o tehnologie de producere diferită de acesta şi, de asemenea, o tehnologie de depozitare diferită. Necesită o temperatură de păstrare între 12 şi 18°C, faţă de o temperatură de păstrare de 2 şi 4°C la cartoful obişnuit, a explicat Diaconu. Acest lucru presupune investiţii mai mari, la care fermierii români nu au încă acces uşor.

„Avantajul este că este o plantă foarte rezistentă, care creşte uşor, produce mult şi este foarte căutată în piaţă, dar dezavantajul ar fi că are nevoie de investiţii  destul de mari. În primul rând, ai nevoie de spaţii protejate pentru a face materialul săditor, ulterior necesită o tehnologie pentru aplicarea unui proces corespunzător solului înaintea plantării şi aici este nevoie de un utilaj special, care costă foarte mult, după aceea, la recoltare, ai nevoie de alt utilaj“, explică Tudor Stanciu, manager al fermei ecologice Amfora Natura din judeţul Călăraşi. El cultivă cartofi dulci de patru ani, în sistem ecologic, şi afirmă că pentru producţia şi valorificarea cartofului dulce ambalat costurile se ridică la 10.000 euro/hectar, dar la final rezultatul exerciţiului financiar este profit. „Noi am ajuns la o producţie de 15 tone/hectar în sistem ecologic“, subliniază el. Aurelia Diaconu spune că în sistem convenţional producţia maximă poate ajunge până la 60 tone/hectar.

Ca piaţă, Stanciu a menţionat că cererea pentru cartoful dulce cultivat în sistem convenţional este de circa 10 tone săptămânal în supermarketuri, iar pentru cel cultivat în sistem ecologic este puţin mai mică, dar în creştere deoarece este o legumă valoroasă din punct de vedere nutriţional şi poate intra în dieta bebeluşilor, astfel că mămicile caută cartoful dulce.

Tudor Stanciu are contract cu două lanţuri de supermarketuri pentru desfacere. Însă, Aurelia Diaconu şi Maria Mihăilescu, consultant financiar care anul trecut a cultivat pentru prima dată cartof dulce, în sistem ecologic, nu au reuşit să valorifice marfa prin intermediul supermarketurilor, acolo unde merg la cumpărături consumatorii acestui produs.

„Ne-am certificat Global GAP (un standard comun care reprezintă bunele practici agricole – n. red.) şi trei ani am mers cu producţia pe care o realizam din cercetare în supermarketuri, dar anul trecut şi acum cultură de cartof dulce realizată în sistem convenţional nu a mai avut loc în supermarket. Din luna octombrie am mers către supermarketuri cu probe şi contracte, dar ne-am împotmolit şi până la urmă n-am reuşit să valorificăm cartoful dulce anul acesta“, a spus Aurelia Diaconu. Staţiunea de la Dăbuleni cultivă circa 4 hectare cu cartof dulce anual.

Totodată, Maria Mihăilescu spune că „anul trecut a fost prima dată când am am avut o cultură mare comercială şi problema mare a fost vânzarea“. Aceasta a menţionat că jucătorii din Spania şi Portugalia, consacraţi în Europa, şi-au păstrat poziţia pe piaţă, dar au apărut şi cartofii dulci din Egipt, care anul trecut au inundat supermarketurile din ţară şi acest lucru a avut efect negativ asupra producătorilor de cartofi dulci în sistem convenţional din România.

„Preţul a scăzut foarte foarte mult şi asta a însemnat ca noi să îi păstrăm în iarnă. Neavând spaţii de depozitare corespunzătoare, o parte a fost pierdută şi o parte am vândut-o la preţuri mici către ferme de animale“, a precizat ea.

Totuşi, Mihăilescu subliniază că este o cultură cu potenţial ridicat şi randament mare la hectar, iar pentru zona nisipurilor din sudul României, comparativ cu alte culturi, este una dintre cele câştigătoare în privinţa investiţiilor şi a afirmat că ea îşi va extinde cultura.

În România, nu s-a trecut la cultivarea a peste 10 hectare de cartof dulce, deoarece necesită o anumită infrastructură şi investiţii semnificative. De asemenea, nu se cunoaşte numărul producătorilor comerciali sau a celor care plantează cartoful dulce pentru consumul propriu. În lume, China deţine supremaţia la producţia de cartof dulce.

Tudor Stanciu, manager, Amfora Natura: Ca piaţă, cererea pentru cartoful dulce cultivat în sistem convenţional este undeva la 10 tone săptămânal în supermarketuri, iar pentru cel ecologic este puţin mai mică, dar există, deoarece este o legumă valoroasă din punct de vedere nutriţional şi poate intra în dieta bebeluşilor.