ZF Agropower. Brânzeturile maturate, un produs de nişă, devin un pariu pentru tot mai mulţi producători, chiar şi la export. „Acum 10-15 ani vinurile calitative nu erau la mare căutare, dar acum se consumă la fiecare masă. Aşa va fi şi cu brânza“

♦ Tot mai mulţi producători locali mizează pe brânzeturile maturate, iar restaurantele, băcăniile sau chiar hipermarketurile au din ce în ce mai multe astfel de produse, realizate de cele mai multe ori după reţete franţuzeşti sau elveţiene, însă cu lapte românesc.

Brânzeturile maturate, o nişă care devine tot mai vizibilă pe o piaţă a lactatelor dominate de produsele proaspete, este pariul tot mai multor producători locali, iar pentru câţiva dintre ei acest pariu trece graniţele ţării, astfel că se gândesc să livreze produsele realizate cu lapte românesc peste hotare. Un exemplu este Societatea Agricolă SPICOM, care are în portofoliu brandul Arkäse şi care recent a intrat în lanţul de magazine Aldi în Ungaria.

„Noi credem că în ţările sudice ar fi mai mult potenţial pentru aceste produse, pentru că ele se consumă în acele ţări, dar se importă. România, geografic, fiind poziţionată favorabil faţă de aceste ţări, ar putea să fie o variantă logistică mult mai ieftină faţă de Elveţia, Franţa şi ţările cu care produc brânză multă. Noi suntem în discuţii cu Turcia pentru a intra în nişte lanţuri de magazine. Am obţinut şi certificatul halal, certificatul care ai nevoie ca să vinzi în ţările islamice, şi aşteptăm răspunsuri. Ei sunt deschişi ca şi preţ putem oferi un preţ mult mai bun decât Elveţia“, a spus Retyi Bea, director de vânzări în cadrul producătorului Arkäse, în cadrul emisiunii ZF AGROPOWER, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Ea adaugă că pentru companie piaţa locală nu poate fi singura căreia i se adresează având în vedere că producătorul a realizat investiţii de 4 mil. euro în fabrică şi are o capacitate care îi permite să facă şi export. În prezent, brandul Arkäse este prezent la nivel naţional în lanţurile Carrefour, Auchan, Mega Image, pe platforma online Freshful, dar şi în alte magazine. Retyi Bea crede că există potenţial pe piaţa locală a brânzeturilor şi speră că acestea vor urma drumul vinurilor de calitate.

„Acum 10-15 ani vinurile calitative nu erau la mare căutare în ţara noastră, se consumau de foarte puţini. Uite, azi am ajuns ca vinurile calitative să se consume la orice masă. Eu cred că aşa va fi şi cu brânza, doar că mai necesită timp, mai necesită comunicare, necesită informare de gustări“, a adăugat ea.

La rândul lui, Marius Chiorean, property manager, Torockoi, o afacere de familie care a început producţia de brânzeturi maturate în 2010, spune că brânzeturile maturate au început să fie din ce în ce mai populare, dar că românii preferă în continuare telemeaua sau brânza de burduf. Brandul Torockoi este listat în lanţurile de magazine Profi, Moldovan, dar şi în magazinele tradiţionale. Însă, compania se pregăteşte să iasă şi la export.

„La exporturi ne-am gândit. Mai ales că acest produs pe care noi îl facem, brânză maturată simplă, cât şi cea cu condimente, este un produs care se pretează la piaţa din Uniunea Europeană şi am început unele discuţii în acest sens. Urmează să vedem cum le concretizăm, cum legăm aceste parteneriate“, a spus managerul în cadrul ZF Agropower. El adaugă că românii s-ar bucura dacă vor vedea brânzeturi româneşti în magazine.

„Cred că  în continuare vor rămâne elveţienii, francezii, italienii (cei mai importanţI producători europeni n-red). Ei fac de sute de ani brânza. Cred că noi avem de învăţat încă de la ei sau nu neapărat de învăţat, doar să implementăm ceea ce funcţionează. Dar şi România poate fi un producător important de brânză maturată, de produse de calitate şi cred că pe acest segment, da, vor fi din ce în ce mai mulţi producători în România, deoarece în primă fază pare aşa un business cu marjă mai bună. Dar sunt avantaje şi dezavantaje“, crede Marius Chiorean.

În ultimii ani, tot mai mulţi români au mizat pe brânzeturi maturate, iar mulţi dintre ei au ales să facă lucrurile la nivel artizanal, nu să investească în unităţi mari de producţie. Este şi exemplul familiilor Udrea şi Stoian care în 2019 au început să facă brânză maturată într-un mic atelier în Meşendorf (jud. Braşov). Adrian Stoian are o fermă de vaci şi Adrian Udrea l-a convins să nu mai dea tot laptele care colectează în zonă şi să-i crească valoarea prin transformarea lui într-un produs de nisă.

„Am investit împreună într-un atelier de brânză maturată, am făcut un beci subteran pentru maturare. Noi prelucrăm 600 litri pe săptămână în perioada verii şşi 300 de litri pe săptămână iarna. În 2019 am început să facem brânză după ce am dotat atelierul. Am făcut un curs la Gheorghieni cu un maestru brânzar elveţian“, a povestit Adrian Udrea. Ei au deschis şi un punct gastronomic local în Meşendorf 65 şi o pensiune în Criţ şi se numeşte Critz Cross. Brânza maturată de Meşendorf se regăseşte atât în cele două locaţii, dar şi în băcănii restaurante din Capitală de exemplu. Adrian Udrea spune că nu intenţionează să intre în supermarketuri pentru că nu are o capacitate de producţie atât de mare. În plus, vrea să menţină producţia la nivel artizanal.

„Sperăm să crească cantitatea de brânză maturată consumată de români pentru că piaţa din România este cea mai importantă pentru noi. (…) Noi suntem un producător foarte mic, avem o masă de clienţi stabilă, încercăm să creştem şi să intrăm şi în alte băcănii sau restaurante“, a mai spus Adrian Udrea.