ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Ar putea România să ia bani pentru investiţii în irigaţii prin PNRR urmând modelul american? Ştefan Gheorghiţă, Triagroexim: Americanii au început să acopere canalele de irigaţii cu panouri fotovoltaice, astfel încât să producă şi energie electrică, să reducă şi evaporaţia naturală, care înseamnă şi la noi o pierdere de 10-15%

19.05.2021, 11:30

Ştefan Gheorghiţă, acţio­nar în cadul Triagroexim, companie ce cultivă circa 600 de hectare cu cereale în judeţul Brăila, consideră că România ar putea să primească suma de 4 miliarde de euro pentru irigaţii, vehiculată prin PNRR, dacă proiectul ce va fi retrimis la Bruxelles ar cuprinde investiţii concrete ce vin în întâmpinarea schimbărilor climatice.

„Americanii au început să acopere canalele de irigaţii cu panouri foto­vol­taice, astfel încât să producă şi energie elec­trică, să reducă şi eva­poraţia na­tu­rală, care înseamnă şi la noi o pier­dere, în funcţie de tem­pe­ratura de afară, de 10-15% şi am putea să înca­drăm proiectul din PNRR la faptul că încer­căm să facem ceva din punct de ve­dere climatic“, a spus Ştefan Gheorghiţă în cadrul emisiunii ZF Agro­power, un proiect susţinut de Banca Transilvania, Microsoft şi Penny.

Ştefan Gheorghiţă este doctor în ştiinţe agronomice şi a lucrat pentru companii precum Saaten Union, producător german de seminţe şi soiuri de cereale, unde a ocupat funcţia de manager de sucursală, Cerealcom Călăraşi, producător local de cereale, Agricover, care desfăşoară activităţi de producţie a seminţelor şi servicii de distribuţie agricolă, unde a lucrat ca director pe divizia de seminţe. Timp de cinci ani, până în 2013, el a  ocupat funcţia de director general pentru Europa de Est al Caussade Semences. În prezent, în paralel cu dezvoltarea propriei afaceri, el este director de dezvoltare al Agrinvest, companie din Buzău, ce furnizează materii prime agricole, oferă servicii de înfiinţare a culturilor, consultanţă tehnică şi finanţare pentru fermieri, dar şi produce şi comercializează cereale.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este gândit ca un plan de ieşire din criză şi Comisia Europeană a solicitat clarificări din partea României privind investiţiile în reţeaua de irgaţii, iar autorităţile locale au declarat că sunt optimiste că România va primi banii, făcând demersurile necesare în acest sens.

Totuşi, în perioada 2014 – 2020, România a primit 1 miliard de euro prin Programul Naţional de Rea­bititare a lnfrastructurii Principale de Irigaţii, care prevedea reabilitarea a peste 2 milioane de hectare, însă anul trecut, deşi a fost o secetă cum nu s-a mai văzut în ultima jumătate de secol, s-a irigat efectiv o suprafaţă de 500.000 de hectare, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

„Putem să deservim 790.000 de hectare prin sistemul de irigaţii actual, dar pompăm foarte multă apă la costuri foarte mari energetice. Dacă am reuşi să irigăm toată suprafaţa pe care avem potenţial (şi nu circa 500.000 de hectare cât s-a irigat în 2020 – n.red.), costurile cu energia ar creşte cu 23%, dar suprafaţa aproape s-ar dubla, ceea ce ar reduce costul de irigat pe hectar. Acum costul este de 90 de euro/hectar/udare şi ar putea fi 60 de euro pentru ANIF“, a afirmat Gheorghiţă.

El crede că ar trebui făcute investiţii în energie verde de către ANIF, dar şi de către fermieri, şi astfel s-ar face şi o economie a consumului de apă. „Pierderile de apă sunt 70% pe transportul pe infrastructura principală de irigaţii. După investiţii, cu aceeaşi apă ar trebui să irigăm de două ori mai mult, cel puţin“, a completat antreprenorul.

Acesta menţionează, de asemenea, că ar fi necesară o împărţire între fermieri şi antreprenori, dar şi între ferme mici şi medii, care nu pot să-şi facă sisteme de irigaţii, şi ferme mari, care trebuie susţinute diferit. De altfel, el crede că ar trebui să fie modificată legea arendei, pentru că „nu poţi să faci o investiţie şi anul viitor să vină proprietarul de teren şi să te scoată“.

În plus, el crede că trebuie regândită destinaţia apei şi modul în care este utilizată pentru irigaţii. „Pentru a o împărţi, trebuie să o strângem, iar asta înseamnă că toate râurile trebuie captate în munţi, cum se întâmplă în SUA şi Spania. După ce facem aceste stocuri de apă trebuie să vedem cum o distribuim, dar o nouă strategie ne ia 15 ani şi poate atunci nu vom mai avea nevoie de apă“, a precizat Ştefan Gheorghiţă. 

El susţine că din infrastructura principală amenajată pentru irigaţii înainte de 1989 pe o suprafaţă de circa 3 milioane de hectare este rentabil să se reabiliteze doar 1,8 milioane de hectare, celelalte necesitând investiţii de la zero. Însă, el menţionează că la debitul actual al Dunării, nu pot fi susţinute irigaţiile doar din această sursă. „Necesarul nostru de apă este acoperit 90% din Dunăre, iar dacă ne apucăm să reabilităm cele 3 milioane de hectare pentru irigaţii, ne trezim că le facem şi nu avem cu ce să le udăm.“

Ştefan Gheorghiţă a încheiat spunând că are mari rezerve că în zece ani se va reface sistemul de irigaţii.

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de Banca Transilvania și Profi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.