Apetitul pentru agricultura regenerativă, o abordare mai sustenabilă a lucrării pământului, a adus în prim-plan în ultimii ani metode precum minimum till şi no till, adică efectuarea de lucrări minime asupra terenului sau chiar deloc. Cu toate acestea, în contextul anilor dificili pe care i-a traversat agricultura românească, doar 5-7% din terenurile agricole, adică 450.000-600.000 de hectare, din România în prezent sunt cultivate în mod regenerativ, din raţiuni financiare, iar evoluţia în viitorul apropiat este legată tot de bani.
„Acum, 5-7% din agricultura din România este regenerativă, dar vedem ce se întâmplă după acest an greu. Oamenii investesc din ce în ce mai puţin şi de voie şi de nevoie. Iar pentru a face agricultură regenerativă vorbim de investiţii. Să practici no till sau minimum till, cumva, trebuie să retehnologizezi toată ferma şi acum nu e cel mai bun moment să investeşti câteva sute de mii de euro. Companiile mari, da, ele o fac, dar cele mici sau medii se uită la cheltuieli“, a spus Mircea Fulga, CEO al Norofert Group, producător de îngrăşăminte organice pentru agricultură, care are şi o fermă de cereale în Zimnicea (judeţul Teleorman).
Executivul a menţionat că acest an agricol a fost dificil pentru sudul ţării, prin prisma vremii, pentru că seceta a redus potenţialul culturilor. Astfel, fermierii deja afectaţi de secetele din 2020 şi 2022, care s-au confruntat cu provocări şi în acest an, se uită atent la bugete, iar agricultura regenerativă, cu toate că e o practică care îi poate ajuta pe termen lung, e greu de susţinut financiar la început.
„Apetitul pentru agricultura regenerativă este în creştere, mai ales dacă vorbim despre tehnici precum minimum till şi no till, dar presupune alte investiţii în fermă şi în aceşti ani mai grei oamenii se uită la costuri. E clar că făcând o astfel de agricultură îţi scazi potenţialul de producţie din start, dar este mai sigur pentru viitor, pentru că investiţiile sunt mai mici“, a explicat Fulga.
Acesta a adăugat că tinerii sunt mai deschişi către nou, către acest timp de agricultură, pe când fermierii cu 20-30 de ani de experienţă în agricultura convenţională sunt mai greu de schimbat şi au o dorinţa mai mică de a face ceva nou. „Trecerea se face timid, pe suprafeţe mici, pentru a face o comparaţie.“
Costul per hectar depinde de tehnologia pe care o practică fiecare fermier, a menţionat Fulga. „La no till sau minimum till, de exemplu, ai un consum mai mic de motorină, pentru că nu mai ari, nu mai dai cu discul, ci faci o singură trecere şi însămânţezi. Dar, la minimum till, ai un potenţial de producţie mai mic. În condiţii normale faci 4 tone/hectar. La agricultura convenţională ai un potenţial de producţie de 8 tone/hectar. Însă, luând în calcul ultimii ani, când nu ne-am mai dus în potenţialul de producţie, au fost mai profitabile companiile care fac no till şi minimum till“, a precizat el.
Apoi, el spune că agricultura sustenabilă sau regenerativă merge braţ la braţ cu agricultura ecologică. „Noi promovăm soluţiile prietenoase cu mediul şi popularea solului cu materie organică. Misiunea noastră este de a valorifica potenţialul solului, atenuând şi schimbările climatice“, susţine Mircea Fulga.
Însă, dincolo de producţie, destinaţia finală a cerealelor ecologice, nu este România. „Piaţa de desfacere pentru cerealele noastre ecologice (cele din ferma din Zimnicea – n. red.) este vestul Europei. Din păcate, de-a lungul anilor n-am investit în procesare şi într-un lanţ alimentar integrat în România. Vindem materie primă, importăm produs finit. Cerere există şi pe piaţa din România, vedem o creştere, dar lipseşte procesarea aici. Astfel, vindem toată cantitatea în străinătate şi importăm pâine congelată (făcută din grâul ecologic exportat de companie – n. red.)“, a subliniat el.
Acesta a completat că Norofert se gândeşte să consolideze anul acesta investiţiile la nivelul ferme şi a celor pe care le face şi în acest an de criză în linia de produse şi în laboratorul de multiplicare de microorganisme, în cercetare şi în irigaţii. „Pe termen mediu şi lung putem lua în calcul investiţia într-o fabrică unde să procesăm“, a spus şeful companiei.
De ce le e frică fermierilor de o subvenţie de 500 euro/hectar?
„E o fluctuaţie destul de mare în agricultura ecologică. Nu toată lumea reuşeşte să performeze în agricultura ecologică, pentru că legislaţia e dificilă, în sensul că-ţi iei angajamentul că vei face timp de cinci ani agricultură ecologică pe un teren şi, din păcate, legea arendei nu ne ajută pentru că nu avem un termen minim. Apoi, dacă nu reuşeşti eşti nevoit să dai banii înapoi, dar dublul sumei. Noi primim 293 de euro/hectar în plus faţă de cei care fac agricultură convenţională (care pot primii până la 260 euro/hectar – n. red.) şi din al treilea an, primim 220 de euro/hectar. Ori, dacă tu nu reuşeşti să menţii terenul cinci ani, plăteşti înapoi dublu, de aici vine frica fermierilor. Noi am fost pionierii agriculturii ecologice, pentru că avem o viabilitate economică mai bună şi o rentabilitate mai mare, dar legislaţia precară nu te încurajează sa-ţi iei un angajament“, a spus Mircea Fulga.
În agricultura ecologică acum sunt circa 10.000 de operatori economici, dar în anii 2012, respectiv 2015, atinseseră vârful de 15.000, conform datelor de la Ministerul Agriculturii. „E un trend de creştere lent, bazat pe consum. Suntem sub media europeană, 4,8-5% din teren e lucrat ecologic, la jumătate faţă de ţările din UE. Potenţial de creştere există“, a mai spus Fulga.
El a completat că există apetit pentru tranziţia la agricultura ecologică, dar într-o perioadă de inflaţie în care fermierii sunt atenţi la costuri, acesta se întâmplă mai greu. „Dacă am vrea să creştem agricultura sustenabilă şi agricultura ecologică, ar trebui ca factorii decidenţi să ia nişte măsuri în consecinţă şi să facă anumite măsuri fiscale.“ Altfel, el crede că fermierii ar trebui să ia în calcul faptul că preţul cerealelor ecologice este mai mare cu 30-35% faţă de al celor convenţionale.
De altfel, Fulga spune că Norofert nu se opreşte din investiţii pentru a-şi mări producţia. „Anul viitor, din primăvară vom iriga o suprafaţă de 400 de hectare din cele 1.100 de hectare pe care le lucrăm. Vom cultiva porumb şi soia, ce este cel mai rentabil economic despre pordusele ecologice pe care le facem.“
susținută de
și
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE