ZF Agropower. Adrian Cocan, Agroserv Măriuţa: Importăm detergenţi, mănuşi, ambalaje şi nu avem aceleaşi avantaje ca fermierii din alte ţări. Totul se transformă în costuri şi nu e de mirare că preţurile de la raft sunt mari

Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, producătorul lactatelor Lăptăria cu Caimac şi unul dintre cei mai dinamici jucători de pe piaţa lactatelor în ultimii ani, spune că fermierii români nu se bucură de aceleaşi avantaje în ceea ce priveşte subvenţiile, infrastructura, dar şi costurile cu finanţarea, ceea ce se vede mai departe în preţul final al produselor.

„Spre exemplu, un fermier din Danemarca are costuri financiare de 3-4 ori mai mici şi creditarea lui pentru achiziţia de terenuri sau pentru dezvoltarea fermei se face pe 15-20 de ani, nu pe 7-10 ani cum se întâmplă în România. În România se aduce de peste hotare cea mai mare parte a lucrurilor care nu sunt de natură alimentară, deci nu vorbim de hrana vacilor. Avem suficientă producţie vegetală să susţinem chiar mult mai multe ferme decât există, însă toate celelalte lucruri se importă. Vorbim de detergenţi, de mănuşi“, a spus Adrian Cocan în cadrul emisiunii online ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. El adaugă că importă ambalajele din Germania, iar camioanele parcurg până la graniţa cu România 1.800 de kilometri într-un timp similar cu cel pe care îl parcurg de la graniţă până la fabrică, adică circa 700 de kilometri.

„Toate lucrurile astea se transformă în costuri. Şi apoi nu e de mirare că la raft preţurile sunt surprinzător de mari“.

Agroserv Măriuţa (simbol bursier MILK) investeşte într-un sistem de recuperare, spălare şi refolosire a sticlelor şi borcanelor, proiect planificat pentru acest an, dar şi într-o staţie de biogaz unde va folosi deşeurile fermei de vaci pentru a produce energie. Agroserv Măriuţa are o fermă cu circa 3.000 de vaci şi a avut o cifră de afaceri de peste 72 de milioane de lei în 2022.

„Trebuie să ne facem singuri ceea ce nu reuşim să găsim la alţii. În mod normal, în Germania dacă eşti procesator, poţi să mergi către o companie specializată care să-ţi colectezeze, să spele ambalajele reutilizabile, aşa cum sunt ale noastre, şi să le iei înapoi şi să le refoloseşti. Nu suntem în „filmul“ ăsta. Suntem un film în care lipsesc foarte multe companii, în care se importă ambalaje, nu există nici măcar suficiente companii care să producă capace pentru sticlă, capace pentru borcane.“

Agroserv MăriuÅ£a produce brandul Lăptaria cu Caimac, care a ajuns în topul celor mai vândute mărci de lapte, conform datelor ZF. Lăptăria cu Caimac are o gamă variată de produse, iar brandul a fost lansat în 2018 după ce anterior Agroserv MăriuÅ£a avea doar activitate de producÅ£ie a laptelui ÅŸi îl livra către alÅ£i procesatori. Astăzi, doar o mică parte din producÅ£ia de lapte mai merge către alte firme, cea mai mare cantitate fiind folosită în unitatea proprie de producÅ£ie a lactatelor. 

„Noi sperăm că în această vară, maxim la toamnă, să nu mai vindem laptele către alţi procesatori şi să procesăm integral singuri. Însă noi suntem într- o situaţie mai specială, suntem specializaţi, avem produse de nişă, sunt mai scumpe pentru că investim foarte mult în calitate, avem prezenţă pe rafturile magazinelor şi asta e o foarte bună contrabalansare a acestor variaţii ale preţului la laptele de la poarta fermei. Însă e nevoie de mult mai mulţi jucători români în zona asta ca întreaga zootehnie românească să se ţină singură pe picioare“, a spus antreprenorul. El consideră că dezvoltarea producătorului de lactate s-a datorat şi faptului că Agroserv Măriuţa are o fermă mare, însă crede că însă la nivelul fermelor mai mici probabil că asocierea este cea mai bună variantă.

„Din punctul nostru de vedere procesarea este singura soluţie, pentru că într-o economie din Vest lucrurile astea s-au rezolvat prin subvenţii, prin crearea unor mecanisme la nivel naţional ca să susţină consumul laptelui, încurajarea consumatorilor, încurajarea retailerilor şi aşa mai departe. În România, pentru că subvenţia nu este nici măcar proporţională, probabil că procesarea este singura variantă, pentru că ea mai absoarbe un pic din această dinamică şi fluctuaţia preţului. Însă evident că nu e o variantă pentru toată lumea. Este o variantă pentru cooperative suficient de mari, pentru fermieri suficient de mare“. El spune că o altă problemă este că se importă atât lapte, cât şi produse finite.

„Cred că în prezent circa 55% din produsele lactate sunt din import. E o cifră îngrijorătoare, pentru că trendul ăsta pare să se menţină. Se închid fabrici în România şi asta dezavantajează nu doar industria locală, ci dezavantajează în primul rând fermierii care ajung în situaţia curentă în care preţul de vânzare este sub preţul de producţie. Una peste alta, cred că la nivel de consumator este secretul succesului“.