Cum s-a transformat România în 15 ani şi cum va arăta peste 15 ani? O astfel de întrebare a provocat ieri, la seminarul ZF, un balet de opinii.
De la cele de un pesimism major exprimate de analistul financiar Ilie Şerbănescu, primul director al Ziarului Financiar, la cele foarte încurajatoare exprimate de un expat, directorul executiv al BCR, cehul Tomas Spurny, şi trecând prin cele optimiste cu premeditare ale lui Theodor Alexandrescu, preşedintele Metropolitan Life, care a explicat plastic de ce compania sa insistă pe o piaţă ca a României de vreme ce românii, cel puţin pe partea de asigurări de viaţă, sunt în urma tuturor europenilor: „Dacă cineva umbă desculţ, înseamnă că are nevoie de ghete“.
Rătăciţi în tranziţie de 24 de ani
În urmă cu mulţi ani, în vremea capitalismului timpuriu experimentat de România postrevoluţiei, Ilie Şerbănescu, primul director al ZF, avea o emisiune TV, intitulată Rătăciţi în tranziţie. Cine îşi mai aduce aminte de ea poate înţelege pesimismul lui Ilie Şerbănescu, care crede că sistemul privat românesc mai are nevoie de încă 10-20 de ani pentru a deveni performant şi eficient. De ce? Pentru că, spune el, în ultimii 15 ani s-a întâmplat un transfer uriaş de la stat, către privat, proces în mare parte fraudulos.
„Vreau să atrag atenţia că din acest transfer uriaş, 80% au fost cu mijloace ilegale. 20% au fost privatizări. Grosul a fost prin suprafacturare când statul a fost achizitor şi subfacturare când statul a fost vânzător. Restul a fost evaziune fiscală.“
Un astfel de lucru are altă semnificaţie pentru viitor. Sistemul privat din România nu are cum să fie performant şi eficient. Îi mai trebuie 10-20 de ani ca să devină aşa, crede Ilie Şerbănescu.
Şi nu este singurul în această ipostază. Mişu Negriţoiu, chairman la ING, a lucrat în cariera sa şi în administraţia centrală de la vârf, a fost ministru, deci cunoaşte lucrurile. Ceea ce nu-l împiedică să afirme că statul slab de astăzi a fost slab şi acum 15 ani, pentru a conchide extrem de pesimist de această dată privind în perspectivă: „Nu cred că România va avea pe viitor vreun plan de dezvoltare“. Totuşi Negriţoiu nu dramatizează. Românii care au plecat în Europa vor reprezenta pe viitor sistemul antreprenorial al României. Chiar dacă este geografic la marginea Europei, România este în Europa.
Dacă tabloul prezentului nu este roz, dacă experienţele trecutului nu dau fiori de optimism, ce se va întampla cu viitorul? 15 ani de la apariţia ZF au trecut repede, alţi 15 vor veni la fel de repede. Unde va fi România peste 15 ani?
În bună măsură, dacă ar fi să respecte dorinţele lui Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, România ar trebui să fie sau să-şi propună să ajungă la un nivel al veniturilor de 75% din PIB-ul mediu al UE. Dar, atrage atenţia economistul, România nu se va întâlni cu creşterile economice din trecut de 6-7%: „Potenţialul s-a înjumătăţit în Europa. În România s-a înjumătăţit de la 5% la 2,5%“.
Însă România trecuie să-şi propună mult mai mult, opinează el, pentru a ajunge din urmă ţările din UE: „În ceea ce priveşte scrutarea viitorului, pornim de la citirea trecutului şi prezentului. Orice asemenea exerciţiu, liniaritatea e foarte riscantă. Intervine acest risc, dar sunt constatări care pot fi bune. Este nevoie de sisteme economice mai responsabile. Criza economică arată că avem nevoie de sisteme economice mult mai responsabile, de un big business care să fie mai atent faţă de preocupările cetăţenilor“.
Chiar dacă lucrurile sunt complicate acum, Dăianu rămâne un optimist moderat:
„Eu nu mai cred în revenire de 5-6%, numai dacă găsim resurse extraordinare pe care să le exploatăm local. Eu cred că potenţialul nostru în momentul de faţă e în jur de 2%, dar se poate deteriora. Putem merge spre un potenţial de aproape 4%, dar cu eforturi mari, în sensul rezolvării deficienţelor din sistem“.
Optimist s-a arătat a fi şi Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank.
„Vizavi de ceea ce discutăm cu privire la estimările noastre pentru viitorii 15 ani, cred că România se îndreaptă spre dezvoltare.“
Vasile Iuga, country managing partner în cadrul PwC România, a spus şi el că România are multe avantaje, de la poziţionare geografică la resurse naturale şi potenţial uman.
„România e pe o poziţie geografică foarte interesantă. E o piaţă mare, e înzestrată cu resurse naturale şi energetice, avem stabilitate macroeconomică, forţă de muncă în regulă şi avem atitudine pozitivă ca popor faţă de mediu. Românii performează în business, inclusiv în multinaţionale. Important e cum să punem potenţialul în valoare“.
Străinii ne văd mai bine decât ne vedem noi
„Nu toţi cei care trăiesc în România sunt conştienţi de punctele tari şi de realizările locale“, a spus Jean-François Fallacher, CEO al Orange, liderul pieţei de telecom din România. Şi într-adevăr, puţini sunt executivii români care vorbesc într-un discurs public despre zona rurală, despre Moldova sau despre şansa extraordinară pe care o are România în turismul rural. Pentru că, trăind de atâţia ani într-o ţară în care s-au construit doar 350 de kilometri de autostradă în 15 ani, nu te mai poţi bucura de zona rurală, ci reclami situaţia dezastruoasă a infrastructurii.
„Există şi probleme: deficitul de infrastructură, imaginea României care a avut de suferit, însă există atât de multe bijuterii în aceată ţară. Depinde de noi să descoperim acest potenţial“, a mai spus şeful Orange.
Şi Tomas Spurny, preşedintele executiv al BCR, spune că este norocos că locuieşte în România, „un loc fantastic cu un viitor strălucit şi pentru că Europa Centrală este singura speranţă a Europei să iasă din criză“. „România are una dintre cele mai mici rate de datorie raportat la PIB. Ar trebui să fiţi mândri. A duce deficitul de datorie publică de la 7% la 3% e o performanţă, care a fost foarte dureroasă“, a mai spus şeful BCR.
El a adăugat însă următorul lucru: „Există o discuţie despre cât ar trebui să fie creşterea economică. Realist vorbind, ar trebui să fie la 5%. Asta ar trebui să fie ţinta şi orice guvern care nu dă 5% ar trebui să fie înlăturat de către electorat şi electoratul ar trebui să ceară o creştere de 5%“, a spus Spurny.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
