Programul de titluri de stat Fidelis va fi organizat anul acesta de 5 ori, nu trimestrial, pentru că cererea este foarte mare. Ne aşteptăm să atragem de la zona de retail la 20-25 miliarde lei anul acesta din cele două programe, Fidelis şi Tezaur, fată de 21 miliarde lei în 2023, a declarat Ştefan Nanu, Director General, Trezorerie, la conferinta ZF Capital Market Summit 2024.
”Titlurile de stat listate la bursă au multe tranzactii pe piata secundară. Fidelis va vinde de 5 ori anul acesta, deci sunt 8-10 săptămâni cand poti cumpăra pe piata primară, dar apoi poti tranzactiona pe piata secundară. Este un instrument dinamic. Este important să ai preturi însă şi asta am discutat de la început cu băncile. Ideea de a organiza Fidelis de 5 ori vine din cererea foarte mare. Oamenii vor să cumpere mai des şi am scurtat putin perioadele de subscriere. Ne aşteptăm de la zona de retail la 20-25 miliarde lei anul acesta din cele două programe, Fidelis şi Tezaur. Anul trecut am avut 21 miliarde lei în cele două programe. E un stoc în creştere a populatiei, e un instrument cu care s-au obisnuit”.
Ştefan Nanu a spus că statul intentionează să diversifice şi canalul de distributie pe programul Tezaur anul acesta.
”În Fidelis sunt investitori cu educatie financiară mai mare, sunt obisnuiti cu pietele mai bine, alocă mai multi bani. La Tezaur sunt oameni care pun si 100 de lei”.
Ce a mai declarat Ştefan Nanu:
Titlurile de stat sunt un instrument care pot aduce randamente mai bune decât depozitele. De exemplu la euro, unde avem maturitate şi de 5 ani.
Euroobligatiunile nu se pot lista la noi, ele se vând în afara pietei noastre. Toată documentatia e depusă la Bursa de la Luxembourg şi targetăm investitori institutionali internationali, nu investitori de retail. Vorbim de 4 miliarde euro într-o zi. Dar private bankingul poate oferi aceste instrumente clientilor pe care îi au.
Tranşa pentru donatori a venit dintr=un aspect social, dar nu vrem să mergem în toate părtile, să facem noi segmente.
Obligatiunile Samurai sunt obligatiuni pe care le emitem în piata japoneză şi demersul este de diversificare. Vrem să mergem spre acea piată, am văzut dinamici foarte bine la alti jucători, cum este Polonia. Ei au atras pe piata lor internă investitori japonezi acum.
Acum, 26% din ce emitem pe intern este detinut de investitori nerezidenti, nume mari, americani, europeni, chiar şi Orientul MIjlociu, mai putin Japonia. Şi am vrut să ne diversificăm şi pe acea piată.
De aceea am intrat şi pe obligatiuni verzi, tot pentru diversificare, a fost o cerere imensă pentru emisiune. Am fost nişte tranzactii pe care nu le-am văzut niciodată la tranzactii de obligatiuni. Noi am mai face şi alte emsiuni dar trebuie să vedem ce proiecte sunt, ce volume putem accesa, nu vrem să emitem ceva şi apoi să mai emitem peste 3 ani. Discutăm acum ce proiecte viitoare vor fi, pe care putem aloca sume.
Sunt aşteptări ca curba randamentelor să meargă în jos în a doua parte a anului, dar nu la fel ca anul trecut, când am pornit cu 8,8% în ianuarie şi am terminat la 6%, bazat pe evolutia inflatiei. Mişcările vor fi mai putin ample anul acesta.
Toată lumea aşteaptă nişte confirmări pentru a stabili strategia, legată de intrarea la cumpărare, creşterea detinerilor. Există cumpărători acum pe piata locală entru a absorbi emisiunile noastre. E un salt uriaş fată de acum 5 ani de exemplu. Avem fondurile de pensii de exemplu.
Emitentii corporatişti se uită mult în afară pentru a vedea potentialul emiterii unor obligatiuni al extern, dar eu cred că se pot mişca şi pe piata internă. Sunt emitenti de pe piata energiei care au nevoi investitionale mari şi pot emite obligatiuni, unii au anuntat deja.
Randamentele oferite de România sunt foarte atractive, şi pentru rezidenti şi pentru nerezidenti. Ne bucurăm că există atractivitate, dar e clar că e loc de mai bine la costurile statului. Dacă se face consolidare fiscal, emiti mai putin. Nu suntem singurii din regiune cu presiuni fiscal, ca nivel de datorie suntem mai jos decât alti emitenti din zonă, sunt multe atuuri pe care le avem şi le vedem în discutiile cu investitorii.
La o pozitie bugetară mai bună, pentru 2-3 ani, vom avea alt rating. Consolidarea fiscală este primul factor care tin ratingul jos. Agentiile fac analize de trend şi ne tin la nivelul cel mai scăzut investitional. O pozitie bugetară mai bună ar aduce un rating mai bun şi imediat costuri mai mici. La România se penalizează şi lipsa de consecventă de-a lungul anilor.
De asemenea, creşterea datoriei externe nu este un factor bun pentru rating şi ponderea ei în datoria totală. Şi ponderea investitorilor nerezidenti e mare. Dacă România are un cadru macro care se compară favorabil cu alte tări, cererea se va mentine. Dar scopul este să reducem costurile pe termen mediu.
Am fost multe instrumente bancare de genul ajutorului de stat care au sustinut atractivitatea. Au fost contexte dificile care au creat instrumente care cresc atractivitatea sectorului bancar. Piata de capital este complementară.
Noi luăm în sindicatul băncilor partenere din emisiunile de euroobligatiuni doar bănci care tranzactionează şi în lei, local. Acesta este criteriul nostru. Vrem să aducem mai multi actori care, prin băncile de investitii, să afle de potentiale oferte şi de pe piata de capital.
Vrem să aducem jucători japonezi pe piata românească, dar initial mergem noi la ei şi emitem în yeni.
