Ministerul Energiei discută cu producătorii şi furnizorii de energie despre modificarea schemei de plafonare a tarifelor, având în vedere că preturile la energie au mai scăzut. Statul a colectat în ultimii 2 ani circa 44-45 miliarde de lei de la companii, prin taxe, impozite, şi a dat înapoi circa 25 miliarde lei, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, în cadrul conferintei ZF Power Summit 2024.
”Ne uităm la schema de plafonare. Trebuie să avem stabilitate în piată şi la clientul final. Să fie o schema sustenabilă, iar statul are nişte datorii către furnizori, care nu sunt mici. Trebuie să vedem dacă în formula actuală este sustenabilă. Sistemul energetic a contribuit mult mai mult, şi în contextul crizei energetice, ca urmare a tuturor măsurilor fiscale. Undeva la 44-45 miliarde lei, din care s-au decontat 25 miliarde lei la zi. Deci statul a colectat în ultimii 2 ani circa 44-45 miliarde de lei de la companii, prin taxe, impozite, şi a dat înapoi circa 25 miliarde lei. Discutăm cu companiile cum putem îmbunătăti schema, având în vedere că preturile din piată au mai scăzut, mai ales pe zona de gaze. Pregătim o trecere graduală spre o piată cât mai competitivă. Dar trebuie să fim constienti că nu este o situatie tipică pe piată şi trebuie să asigurăm stabilitatea întregului sistem. România a avut o piată stabilă, am exportat energie, iar ce nu a funtionat anul trecut a fost plata cu întârziere spre furnizori”.
Ce a mai declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Pentru a scade preturile trebuie să produci, să creşti oferta. Asta înseamnă programul de investitii, pe care am reusit să îl accelerăm şi cred că rezultatele se vor vedea în câtiva ani. Avem şi proiectul strategic Neptun Deep, care din 2027 ne va transforma în producătorul numărul 1 de gaze din Europa, ne va dubla productia de gaze naturale. Asta va duce cu sigurantă şi la scăderea preturilor, pe principiiile unei piete libere şi competitive.
În zona de viziune, de strategie, avem 2 termene : Strategia Energetică Natională, unde avem o primă versiune pe care o discutăm, şi PNIESC, care trebuie trimis la Comisia Europeană până în iunie. Ele vor face ordine în zona de planificare strategică .
Pe zona de investitii, vrem să punem bani in piată. Avem 100 mil euro în productia de hidrogen, prima schema de ajutor de stat, avem jalonul pe centrale în cogenerare inchis, bani din Fondul pentru Modernizare, am lansat apelul pentru autorităti publice, de 500 mil.euro. Ne pregătim la început de martie de lasnsarea de apeluri pentru productie şi autoconsum, beneficari privati, cu 860 mil.euro. Vrem să accelerăm punerea în piată a fondurilor de care dispunem.
La Complexul Energetic Oltenia sunt intârzieri în proiectele care fac trecerea de la cărbune la gaz. S-a semnat contractul de la Işalnita, pentru grupurile pe gaz. Sunt întârzieri, dar trebuie să le recuperăm. Sau să obtinem o derogare de 2-3 ani de la CE.
Vrem energie verde, dar vrem stabilitate înainte de orice. Nu putem renunta la cărbune la CE Oltenia până nu punem ceva în loc. Asta vom comunica şi CE.
Ne-am asumat decarbonizarea sistemului energetic, iar până la 2032 trebuie să terminăm exploatarea huilei în Valea Jiului.
Centrala de la Iernut ar trebui pornită în decembrie, este în grafic, avem şi investitia de la centrala pe gaze de laMintia, o investitie privată care e în grafic şi trebuie finalizată în 2-3 ani. Deci ponderea cărbunelui în mixul de energie va fi tot mai mică.
Pe nuclear sunt evolutii foarte bune. Am semnat contractul pentru retehnologizarea Unitătii 1 de la Cenavodă, din 2027. La U3 şi U4 avem o scrisoare de interes din partea unui consortiu de firme, care include şi o companie canadiană pe tehnologia CANDU. Această investitie nu se poate face decât cu tehnologia canadiană şi va fi o negociere foarte dură .
Cred în proiectul cu reactoarele de mici dimensiuni. Am văzut cât de dură este reglementarea, licentierea acestei tehnologii în SUA. Proiectul din Idaho a esuat din cauze pur comerciale, în care companiile locale au ales o tehnologie mai ieftină bazată pe gaz.
În cazul SMR apar economii de scară şi România poate furniza această tehnologie în regiune, acest proiect poate fi exportat de aici în alte tări din zonă. Aceaastă tehnologie e folosită de ani de zile pe submarine nucleare.
Pe zona de încălzire trebuie puşi bani în piată şi modernizate, inclusiv CET-urile. Am semnat primul contrat cu Suceava pentru reteaua de termoficare, avem şi alte aplicatii depuse şi le aprobăm. De la Bucureşti nu avem nicio cerere.
Avem un apel pentru modernizarea CET-urilor din Bucureşti, dar şi national, pe care îl vom lansa. În Bucureşti avem şi energia geotermală, pe care vom face un studiu de fezabilitate, şi pe care să putem lua apoi fonduri.
Hidroelectrica: listarea e una din marile realizări ale economiei post-decembriste. Venirea pe BVB a fost o decizie foarte corectă, cu o ofertă mai bună inclusiv pentru investitorii de retail. Am discutat cu premierul despre posiibiltitatea de a mai vinde din actiunile statului, nu doar despre Hidro, ci şi despre alte companii ale statului. Se va lua o decizie, dar eu voi sustine mereu un proces de listare.
Urmează şi licitatia pentru contracte pe diferentă. România este o piată stabilă, puternică şi cred că va atrage investitori pe acest proiect.
Vreau o discutie cu jucătorii din piată, care să ne zică ce fel de scheme de ajutor de stat ar avea nevoie, pe zone pe care noi în minister nu ne pricepem, cume ste stocarea de carbon, baterii, pe tehnolgie de ultimă generatie.
Avem proiectul iinterconectorului de curent continuu de la Marea Neagră la granita de vest, pe unde vom putea evacua gazele viitoare. Avem proiectul Tarnita -Lăpuşteşti pe care vrem să licităm studiul de fezabilitate.
