Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a generat venituri de peste un sfert de miliard de dolari din imperiul său global de resurse naturale în cei patru ani dinaintea invaziei Moscovei în Ucraina, potrivit înregistrărilor corporative, conform Financial Times.
Anii de sancţiuni occidentale împotriva fondatorului grupului de mercenari Wagner nu au reuşit să oprească sutele de milioane care au ajuns la Prigojin din extracţia de petrol, gaze, diamante şi aur. Wagner a fost acuzat de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv de crimă, tortură şi viol în aproape toate ţările în care a operat.
Veniturile obţinute din afacerile susţinute de mercenari ale lui Prigojin în ţări precum Sudan şi Siria începând din 2018 l-au ajutat pe magnatul de catering susţinut de Kremlin să se afirme ca un puternic războinic în invazia la scară largă a preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina.
FT a analizat conturile companiilor susţinute de Wagner, deja sancţionate de SUA, UE şi Marea Britanie pentru că sunt controlate de Prigojin, precum şi companiile încă nesancţionate, dezvăluite în documente juridice divulgate. Rezultatele arată pentru prima dată amploarea financiară a ceea ce a fost descris de Washington ca fiind o "organizaţie criminală transnaţională".
Analiza exclude afacerile interne ruseşti de catering şi imobiliare ale lui Prigojin , care au primit contracte mari de stat şi care reprezintă o parte semnificativă din averea sa.
Trezoreria SUA a declarat luna trecută că Wagner, care a recrutat zeci de mii de condamnaţi ruşi pentru a lupta în Ucraina, s-a implicat în "activităţi criminale grave, inclusiv execuţii în masă, violuri, răpiri de copii şi abuzuri fizice în Republica Central Africană şi Mali".
Operaţiunile de mercenariat şi de propagandă în străinătate ale grupului Wagner în sprijinul dictatorilor şi al militarilor puternici au oferit Kremlinului un instrument de politică externă, contribuind în acelaşi timp la îmbogăţirea fondatorului său.
Prigojin a negat ani de zile orice legătură cu grupul Wagner şi cu operaţiunile sale internaţionale de mercenariat până anul trecut, când a recunoscut că l-a fondat în 2014.
Cu toate acestea, în timp ce Prigojin, care a fost sancţionat pentru prima dată de SUA în decembrie 2016 şi a fost pus pe lista celor mai căutate persoane de către FBI în 2021, a fost supus unei examinări tot mai atente din partea guvernelor occidentale, un baraj de sancţiuni nu a făcut prea multe pentru a opri afacerile Wagner în domeniul resurselor naturale din Africa şi Orientul Mijlociu.
În 2018, guvernul SUA a sancţionat Evro Polis, o companie controlată de Prigojin care a primit concesiuni energetice de la preşedintele sirian Bashar al-Assad în schimbul mercenarilor Wagner care au eliberat câmpurile petroliere de la Isis în timpul războiului civil din această ţară.
Conturile Evro Polis arată că sancţiunile au avut un efect limitat asupra operaţiunilor sale, compania continuând în 2020 să genereze vânzări de 134 de milioane de dolari şi profituri nete de 90 de milioane de dolari în acel an.
În decembrie 2021, cu două luni înainte de invazie, compania a raportat o prăbuşire a veniturilor legate de contracte la puţin peste 400.000 de dolari, dar încă se mândrea cu 92 de milioane de dolari în numerar în bilanţul său.
Alte operaţiuni de mercenariat ale lui Prigojin sunt mult mai mici, dar au continuat să facă comerţ în ciuda faptului că au fost sancţionate. M Invest, o companie care operează în domeniul mineritului de aur în Sudan, care a fost sancţionată de guvernul SUA în iulie 2020, a generat totuşi vânzări de 2,6 milioane de dolari în anul următor.
Două companii care, conform evidenţelor de export, au livrat cantităţi mari de echipamente industriale către companii susţinute de Wagner în Sudan şi Republica Central Africană au generat venituri de peste 6 milioane de dolari până la sfârşitul anului 2021.
Conturile arată, de asemenea, modul în care unele companii controlate de Prigojin păreau să îşi schimbe operaţiunile în alte entităţi înainte ca Occidentul să facă demersuri pentru a le închide. Mercury LLC, o companie care operează în sectorul petrolier sirian şi care a fost sancţionată de UE în 2021, a generat vânzări de 67 de milioane de dolari în cei trei ani dinaintea desemnării, dar a declarat venituri zero după aceea.
Analiza companiilor de resurse naturale susţinute de Wagner se bazează pe cele mai recente conturi disponibile ale acestora până în decembrie 2021. Veniturile şi profiturile declarate de aceste companii în Rusia au fost convertite din ruble în dolari la cursurile de schimb actuale.
Prigojin, ca răspuns la un articol recent al FT despre activităţile sale de afaceri şi evitarea sancţiunilor, a scris pe canalul Telegram al grupului său de catering Concord: "Consider că orice sancţiuni împotriva mea, a PMC Wagner, precum şi a oricăror entităţi juridice şi persoane fizice din Federaţia Rusă, sunt absolut ilegale. Scuip şi voi scuipa pe orice sancţiuni".
Ca răspuns la un alt articol din FT despre activităţile lui Wagner în Africa, inclusiv despre asasinate şi propagandă, el a spus că articolul este corect, dar a susţinut că nu a obţinut profituri mari. "Financial Times, dacă nu ştiţi, este o publicaţie britanică, a publicat un articol despre PMC Wagner, în care multe lucruri par să fie adevărate", a scris el. "Cu excepţia ultimei părţi, în care se vorbeşte despre îmbogăţirea mea financiară".
