Antreprenorii români critică modul în care Guvernul încearcă să acopere deficitul de 20 miliarde euro, în condiţiile în care măsurile vehiculate în ultimele trei săptămâni în spaţiul public vizează aproape exclusiv mediul de afaceri privat, fără nicio grabă de a reduce cheltuielile bugetare, potrivit unui comunicat al Romanian Business Leaders (RBL).
„Dorim să vedem o concentrare a guvernanţilor pentru eficientizarea cheltuirii banilor cu care noi alimentăm bugetul de stat. Înţelegem că poate sistemul de taxare trebuie revizuit, dar dorim să vedem din timp studii de impact al schimbărilor propuse, pe care să avem timp să le analizăm. Dorim să fim consultaţi din vreme şi nu să fim loviţi de un tsunami de ştiri contradictorii date pe surse. Astăzi, politica fiscală a României pare să fie: scapă cine strigă mai tare. Noi avem o voce puternică, putem striga foarte tare, dar nu aşa se construieşte un sistem fiscal.”, a spus Marius Ştefan, Preşedinte RBL.
Asociaţia aminteşte că în mai 2023 Marcel Ciolacu a promis, în cadrul Summitului anual al RBL, că anul acesta nu se va atinge de taxe.
”Ni s-au promis stabilitate şi, mai ales, predictibilitate fiscală. Trei luni mai târziu suntem în mijlocul unei furtuni cu măsuri peste măsuri fiscale aruncate în presă, care ar trebui să acopere un deficit de 20 de miliarde de euro. De-a lungul a trei săptămâni au fost vehiculate peste 20 de măsuri fiscale pentru mediul privat şi doar 2 timide pentru reducerea cheltuielilor publice. În timp ce sectoare întregi de activitate sunt disperate în a înţelege ce viitor imediat le aşteaptă, nu se vede aceeaşi grabă a Guvernului în a reduce cheltuielile bugetare”, se arată în comunicat.
România are în continuarea cea mai mare pondere din Europa a salariilor bugetare în veniturile încasate la bugetul de stat, respectiv 33,8% în 2021 faţă de 22,4% media europeană.
Romanian Business Leaders atrage atenţia că zeci de sporuri ”ridicole” se acordă către sute de mii de angajaţi bugetari, în cuantumuri de zeci de procente din salariile lor: sporul de stat pe scaun, sporul pentru risc, sporul de păstrare a confidenţialităţii, spor de solicitare neuropsihică, spor de condiţii de muncă dăunătoare (vechiul spor de calculator), spor pentru proiecte europene, spor pentru complexitatea muncii, spor pentru titlul ştiinţific de doctor sunt doar câteva dintre cele peste 50 de sporuri care se acordă.
În plus, antreprenorii români spun că mii de bugetari acumulează venituri uneori colosale din participarea în sute şi sute de consilii de administraţie în companii de stat, în spitale, în unităţi de învăţământ, în instituţii diverse ale statului.
”Numărul angajaţilor bugetari creşte de la an la an o dată cu creşterea numărului de instituţii. Pensiile speciale sunt departe de a fi rezolvate echitabil. 500 de companii de stat raportează pierderi nete de peste 2 miliarde de lei cu datorii la bugetul de stat de peste 4 miliarde de lei (în 2021 conform Consiliului Fiscal) fără planuri de restructurare ale acestora, iar în acest context, Guvernul tocmai a înfiinţat agenţia AMEPIP cu bugetari plătiţi cu un alt spor de 50%, care va colecta 0,1% din veniturile companiilor de stat, cu 100 de angajaţi, cu scopul de a le eficientiza, dublând rolul consiliilor de administraţie”, se mai precizează în comunicat.
