Renovarea energetică a şcolilor trebuie să devină o prioritate în România, în contextul în care doar 15% din suprafaţa construită din învăţământ a fost renovată până în 2020, iar majoritatea clădirilor nu pot asigura un mediu optim pentru elevi şi sunt ineficiente energetic, potrivit datelor oficiale citate de România Eficientă, program derulat de Energy Policy Group (EPG), cu sprijinul OMV Petrom.
„Şcolile sunt parte din infrastructura socială critică a unei societăţi şi avem o nevoie uriaşă de investiţii în acest sector. Este esenţial să asigurăm în unităţile de învăţământ cele mai bune condiţii pentru copii. Numeroase studii în domeniu arată ce impact au condiţiile din şcoli asupra performanţei de învăţare a elevilor şi chiar asupra sănătăţii acestora. Despre «sindromul şcolilor bolnave» nu se vorbeşte suficient în România. Încurajăm dezbaterile publice pentru a se înţelege importanţa acestui subiect şi a face o prioritate naţională din renovarea clădirilor şcolare, inclusiv a celor din mediul rural, mai neglijate şi subfinanţate decât cele din oraşe. Şcolile eficiente energetic sunt şcoli mai sănătoase. Arătăm acest lucru prin renovările la standarde ridicate realizate prin programul România Eficientă. Sunt modele pe care le dorim replicate cât mai mult la nivel naţional”, declară Radu Dudău, preşedinte EPG şi coordonator al programului România Eficientă.
La nivel naţional, sunt înregistrate 18.000 de clădiri ce aparţin instituţiilor de învăţământ, ocupând o suprafaţă totală construită de peste 16,6 milioane metri pătraţi, din care doar 15% a fost renovată până în 2020, potrivit datelor cuprinse în Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020). Vechimea şi ineficienţa acestora se reflectă în facturile ridicate la energie: şcolile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, potrivit unui studiu EPG (2021).
Ineficienţa energetică a clădirilor este strâns corelată cu probleme privind confortul termic şi calitatea aerului din sălile de clasă. Împreună cu nivelul de zgomot şi iluminatul, aceştia sunt parametri care influenţează semnificativ performanţa, atenţia şi capacitatea de concentrare a elevilor. Cercetări realizate în clădirile şcolare au demonstrat că o calitate inadecvată a aerului în clasă determină un risc crescut de boli respiratorii şi alte simptome legate de sănătate (precum dureri de cap, oboseală, tuse, strănut, iritarea ochilor, a nasului, ameţeli, greaţă etc.).
