„Forţele ruseşti au acum control operaţional deplin în peninsula Crimeea, forţe navale şi aeriene de peste 6.000 de militari, cu sprijin material considerabil. Nu încape îndoială că au poziţii de ocupaţie în Crimeea, că trimit întăriri şi că vor rămâne acolo“, a avertizat un oficial american.
„Fără nicio îndoială, cea mai gravă criză din Europa de la prăbuşirea Zidului Berlinului“
Într-o discuţie telefonică cu preşedintele american Barack Obama, Merkel l-a descris pe Putin ca „rupt de realitate“ după ce a vorbit cu liderul rus, tot telefonic, despre tensiunile din Ucraina şi Crimeea, susţin surse apropiate administraţiei americane, citate de The New York Times.
Putin a acceptat totuşi propunerea lui Merkel privind crearea unui „grup de contact“ pentru a „începe un dialog“ în privinţa Ucrainei, a anunţat guvernul german. Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a caracterizat criza ucraineană ca fiind „fără nicio îndoială cea mai gravă criză din Europa de la prăbuşirea Zidului Berlinului“.
În contextul în care SUA conduse de Barack Obama ameninţă Rusia cu sancţiuni, inclusiv economice şi financiare, soluţia găsită de Germania sunt negocierile. „A venit vremea diplomaţiei. Diplomaţia nu mai este un semn de slăbiciune, ci este mai necesară ca niciodată în vederea prevenirii unui salt în abisul unei escaladări militare“, apreciază Steinmeier.
Pe Putin nu-l impresionează vorbele
Dar Rusia lui Putin ignoră cuvintele Vestului şi îşi vede de treabă făcând ce ştie ea mai bine, îşi etalează forţa armată şi ocupă poziţii de negociere superioare. Putin ştie că armata americană staţionată în Europa are un personal militar mai mic de 70.000 de oameni, iar mulţi dintre militari nu sunt combatanţi. Putin este de asemenea conştient că multe dintre statele vest-europene şi-au restructurat armata la nivelul unor unităţi de apărare, iar Ucraina nu poate fi apărată de forţele NATO deoarece nu face parte din această structură de apărare euro-atlantică.
Populaţia de 46 de milioane a Ucrainei, una dintre cele mai mari din Europa, şi teritoriul aflat la graniţa NATO sunt o miză mult prea mare pentru ca Rusia să se lase intimidată de cuvinte. Putin urmează o versiune actualizată a doctrinei Brejnev şi încearcă să înrădăcineze autoritarismul în statele client şi să le împiedice să se alipească spaţiului european, explică Forbes.
„Dacă te gândeşti cum au acţionat ruşii în locuri precum Moldova şi Georgia, poţi trage concluzia că au calculat că a-şi ţine vecinii pe muchie de cuţit şi în dezechilibru este ceva bun. Rusia mai degrabă va ţine destabilizat noul guvern de la Kiev decât să-l lase să devină o forţă independentă în regiune“, a explicat pentru The Wall Street Journal Steven Pifer, fost ambasador al SUA în Ucraina.
Dimitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova, apreciază că Putin a obţinut deja ceea ce vroia de la Ucraina – izolarea unei regiuni despre care mulţi ruşi cred că le aparţine şi forţarea Kievului să ia serios în considerare interesele Rusiei.
„Lucrurile mergeau bine atât timp cât Ucraina stătea într-un echilibru precar, neînclinând nici spre Vest, nici spre Est, nici spre NATO şi nici spre UE. Moscova poate trăi cu un naţionalism ucrainean slab. Însă ei se tem acum de o versiune mai dură de naţionalism ucrainean care se dezvoltă la Kiev şi nu vor să rişte nimic“, a mai spus Trenin. O Crimee separatistă s-ar alătura altor regiuni sprijinite de Moscova din spaţiul fostei URSS, precum Transnistria din Moldova şi Abhazia şi Osetia de Sud din Georgia.
Ce pot face forţele occidentale pentru a-l „cuminţi“ pe Putin
Washingtonul a început deja să anuleze iniţiativele economice şi comerciale cu Moscova, inclusiv pregătirile pentru summitul G8 programat pentru iunie, la Soci, în Rusia.
De asemenea, oficiali americani de rang înalt au declarat că Obama este hotărât să lanseze o campanie de sancţiuni financiare contra companiilor de energie şi băncilor ruseşti şi contra liderilor ruşi dacă Moscova nu-şi retrage forţele din Crimeea.
SUA nu au mult de pierdut prin această politică, deoarece comerţul Americii cu Rusia reprezintă doar 1% din total. Însă statele europene, mai ales Germania, sunt reticente să impună sancţiuni economice Rusiei. O parte din ţările Europei, inclusiv Germania, sunt dependente de energia pe care le-o vinde Rusia.
La Moscova, analiştii şi politicienii sunt sceptici că Vestul va reacţiona în forţă. „Ei vorbesc şi vorbesc, şi apoi se opresc“, a explicat Oleg Panteleiev, parlamentar rus. El a amintit că Vestul a ameninţat fără niciun efect Rusia când aceasta a pornit război contra cecenilor şi georgienilor.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.03.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
