Primele date oficiale despre detaliile creşterii economice din prima parte a anului: comerţul şi IT-ul au pus bine umărul, dar industria a tras economia în jos, iar agricultura a ţinut-o pe loc
Comerţul şi IT-ul au pus cel mai mult umărul la creşterea economică de 2,3% din primul trimestru din 2023, arată datele provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), care detaliază bazele evoluţiei economice.
Industria şi agricultura au ţinut economia în loc sau chiar au tras-o în jos, aşa cum arată sursa citată.
Pe partea de utilizare a PIB, consumul a rămas principalul motor, cu un aport de 4,5 pp. la creşterea de 2,3%. De asemenea, investiţiile au contribuit cu 2,4 pp la creştere.
Pe de altă parte, variaţia stocurilor a tras creşterea în jos cu 4,2 pp. Anul trecut companiile adunau stocuri din cauza inflaţiei şi războiului, care se adaugă la PIB. Anul acesta însă, prin comparaţie, stocurile s-au redus considerabil, astfel încât au muşcat puternic din creştere.
Ritmul de creştere a economiei s-a temperat în primele trei luni din 2023, de la 4,5% în T4/2022, 3,7% în T3/2022, 5% în T2/2022 şi 6,3% în T1/2022.
Stocurile adunate de companii anul trecut şi care au adus puncte de PIB
Institutul Naţional de Statistică a reconfirmat creşterea economică din primul trimestru la 2,3%, faţă de perioada similară din 2022, avansul fiind susţinut mai ales de comerţ, sectorul IT&C, construcţii şi impozite nete, în timp ce industria a avut o contribuţie negativă la evoluţia PIB.
Pe serie ajustată sezonier, PIB a crescut în T1/2023 cu 2,8% faţă de perioada similară din 2022.
Comparativ cu T4/2022, în primele trei luni din 2023 avansul economiei a fost de 0,1%.
DIn punct de vedere valoric, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2023 a fost de 312 miliarde lei preţuri curente, pe serie brută.
Pe categorii de resurse, la creşterea economică din primul trimestru au contribuit în mod deosebit:
►Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (+0,9%), cu o pondere de 22,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 4,5%;
►Informaţiile şi comunicaţiile (+0,5%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 5,6%;
►Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 5,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,0%;
►Construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 8,5%;
►Impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 2,5%.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 2,3%.
Din punct de vedere al utilizării, consumul final a avut o contribuţie de 4,9% la creşterea economiei, având o pondere de 85% în formarea PIB. Consumul populaţiei a avut cea mai mare contribuţie, de 4,5%.
►cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,4%, contribuind cu +4,2% la creşterea PIB;
►cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,7%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB;
►cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,4% la creşterea PIB;
O altă influenţă pozitivă a venit din zona de investiţii (formarea brută de capital fix), care a contribuit cu 2,4% la creşterea PIB, având o pondere de 20% la formarea lui.
În schimb, variaţia stocurilor a avut un impact negativ, de -4,2%, cu o pondere de 0,3% în formarea PIB.
Tot pe minus a fost şi exportul net, cu o contribuţie de -0,8%.
