Planul preşedintelui Emmanuel Macron de a revitaliza perspectivele economice pe termen lung ale Franţei şi de a restabili finanţele publice pline de deficit întâmpină dificultăţi după ce guvernul a redus perspectivele de creştere economică, scrie Bloomberg.
În contextul în care Europa este împotmolită într-o perioadă prelungită de cvasi-stagnare, ministrul de finanţe Bruno Le Maire a redus prognoza de expansiune pentru acest an la 1% de la 1,4%. Perspectivele mai slabe l-au împins, de asemenea, să anunţe reduceri de cheltuieli în valoare de 10 miliarde de euro (10,8 miliarde de dolari) pentru a respecta angajamentele de reducere a deficitului bugetar al ţării.
„Principiul responsabilităţii este de a acţiona la momentul potrivit, cu rigoare, dar fără brutalitate, pentru a păstra controlul asupra finanţelor noastre publice, a deficitelor şi a datoriilor", a declarat Le Maire duminică, într-un interviu acordat televiziunii TF1.
Ministrul Bugetului, Thomas Cazenave, a declarat luni că este „foarte probabil" ca guvernul să fie nevoit să economisească peste 12 miliarde de euro anul viitor.
Deteriorarea perspectivelor Franţei este o lovitură majoră pentru Macron. Până acum, el şi-a propus să îmbunătăţească poziţia fiscală a Franţei fără austeritate sau creşteri de taxe, bazându-se în schimb pe o creştere economică mai puternică, care, potrivit lui, va veni din reformele pro-business şi din măsurile care vizează pieţa muncii.
„M-am angajat să nu măresc taxele", a declarat Le Maire, care se află în această funcţie de când Macron a fost ales pentru prima dată în 2017. „Le-am redus şi nu ne vom abate de la această linie. Francezii nu pot suporta mai multe taxe".
Abordarea lui Macron a fost deja supusă unui control sporit după ce cheltuielile au crescut vertiginos în timpul pandemiei Covid-19, înregistrând o altă creştere în timpul crizei energetice declanşate de războiul din Ucraina. În decembrie, S&P Global Ratings a menţinut o perspectivă negativă asupra ratingului de credit al Franţei şi a avertizat că ar putea retrograda ratingul la un moment dat în acest an, în funcţie de modul în care cheltuielile guvernamentale şi performanţa economică afectează finanţele publice.
Strategia economică a lui Macron se află, de asemenea, sub presiune după ce şomajul a crescut anul trecut, o serie extinsă de companii care activează pe teritoriul Franţei pregătindu-se se pentru mai multe concedieri.
În septembrie, Franţa a prezentat un prim pas pentru a aborda problema datoriei ridicate cu economii de 16 miliarde de euro pentru a-şi reduce deficitul la 4,4% din producţia economică în 2024, de la 4,9% anul trecut. Însă cea mai mare parte din această sumă va proveni din retragerea unui sprijin vast acordat gospodăriilor şi firmelor în timpul crizei energetice, planul bazându-se pe o creştere economică mai puternică.
