În ciuda faptului că România are la dispoziţie peste 80 de miliarde de EUR din fonduri europene, PNRR dar şi din PNS (PNDR) se pare că n-am reuşit să învăţăm din experienţa implementării proiectelor de dinainte. În continuare nu există o coordonare a programelor din partea autorităţilor, lansările de ghiduri sunt aleatorii, evaluările se amână pe termen nedefinit şi beneficiarii – fie ei beneficiari privaţi sau publici – nu prea sunt băgaţi în seamă.
Ne îndreptăm din eşec în eşec, şi fără a le enumera pe toate (nu ar fi loc şi timp pentru aşa ceva), dau numai câteva exemple elocvente:
- A fost lansat de două ori Măsura 3, un program pentru reducerea efectelor Covid 19 în vederea sprijinirii IMM-urilor, dar până la urmă s-a anulat acest program. Apelul s-a relansat sub 2 denumiri noi, POC 4.1.1 şi POC 4.1.1 bis, dar nici aceste programe nu reprezintă un succes: s-a tot amânat lansarea programului, iar după contractarea proiectelor au fost schimbate regulile jocului, beneficiarii nici în acest moment nu pot fi siguri dacă cheltuielile aprobate ca eligibile vor fi decontate sau nu. S-a amânat lansarea, contractarea acestor proiecte, iar implementarea este una dintre cele mai catastrofale cu care ne-am întâlnit în ultimii 20 de ani.
- Cu un mare tam-tam s-a lansat un program de ”Digitalizare” (PNRR C9), despre care degeaba s-a spus că în acest format nu este un program care se poate implementa: MIPE a ţinut să lanseze cu o grilă de evaluare complicat şi subiectiv. Evident că s-a amânat lansarea, iar după ce s-au depus proiectele, calendarul evaluărilor şi a contractărilor nu se respectă. Se pare că nimeni nu a realizat că nu există capacitate administrativă pentru evaluarea de mii de proiecte. Nimeni nu a realizat că astfel de programe pentru mii de beneficiari trebuie gândite pe bază forfetară, în loc ca funcţionarii din ministere (o generaţie care nu neapărat e familiarizată cu tehnologia de ultimă generaţie, sau putem spune că o generaţie de boomeri) să interpreteze noţiuni de genul RPA, AI, cloud computing etc.
- Nici celelalte programe din cadrul PNRR nu funcţionează cum ar trebui: din octombrie 2022 se tot lansează programul pentru ”fabrici de reciclarea”, adică C3_I2, dar nici în acest moment nu avem un Ghid final, Ghidul Consultativ e plin cu aberaţii, contradicţii, şi se pare că nimeni nu înţelege cum trebuie implementat un proiect, şi ce înseamnă un calendar de activităţi realist. Ori autorităţile nu înţeleg, ori nu-i pasă nimănui dacă vom cheltui cei 286 de milioane de EUR pentru crearea unităţilor de reciclare,
- În cadrul PNRR C6, investiţiile ”cică” foarte importante pentru producţia de energie regenerabilă, proiectele depuse în mai / iunie 2022 nici în acest moment (octombrie 2023) nu sunt contractate. Suntem în faza de evaluare, şi primim nişte respingeri neverosimile, fără respectarea Ghidului Solicitantului, şi se pare că din partea autorităţilor este o ignoranţă totală faţă de problemele ridicate de solicitanţi / beneficiari.
Se mai poate continua şirul eşecurilor, deoarece nu prea pot evidenţia programe la care s-a respectat calendarul iniţial, şi care merge ceas. Am avut speranţa că ADR-urile (Agenţiile de Dezvoltare Regională) care au devenit AM-uri (Autorităţi de Management) în loc de OI (Organism Intermediar), adică au primit o responsabilitate mult mai mare, având o experienţă de două decenii cu proiectele finanţate din fonduri europene, vor fi în stare să gestioneze programele gândite şi lansate de ei. În loc de o surpriză plăcută ne-am trezit la ADR Nord-Vest şi la ADR Centru că au amânat de 2-3 ori lansarea programului cel mai aşteptat de IMM-uri, şi din cauza ”sistemului haos”, mult criticat şi nefuncţional de ”primul venit – primul servit” se pare că iarăşi vor schimba regulile jocului...cum trebuie: în mers. Aşteptam o mai bună gestionare de la ei, dar se pare că pe partea cealaltă a baricadei tot nu au învăţat nimic despre realităţile pieţei fondurilor europene.
Ultima speranţă era agricultura. Trebuie să recunoaştem că SAPARD / FEADR / PNDR erau cele mai eficiente programe, care au funcţionat în ultimii 20 de ani, şi absorbţia a fost cea mai bună dintre toate. Din păcate nu am rămas fără o dezamăgire majoră nici cu programul gestionat de Ministerul Agriculturii: au fost publicate 3 calendare orientative privind lansarea sesiunilor, şi ... până la urmă au lansat primele sesiuni cu termene de depunere de Crăciun. S-a făcut digitalizarea depunerii programelor, aşadar autorităţile lansează programele, şi toţi ceilalţi, adică beneficiarii, fiind ei entităţi publice sau private, trebuie să depună proiectele în ajunul Crăciunului, sau în prima zi a anului 2024. Ce înseamnă acest lucru? Este o jignire la adresa beneficiarilor sau numai o nepăsare totală?
În paralel se lansează noi programe, finanţate şi din bugetul de stat (cu o gaură în bugetul de stat de peste 40 de miliarde de lei în luna august) – putem avea senzaţia că am utilizat toţi banii europeni, şi a venit timpul să finanţăm proiectele bune şi din bugetul nostru. Se lansează noi apeluri cu Ghiduri necorelate cu grilele de evaluare, cu necorelări legislative, de către instituţii care nu respectă termenele impuse de ei, care nu răspund la solicitări de informaţii, la sesizări, sau nu respectă beneficiarii măcar cu o scrisoare în sensul că nu pot să răspundă în termenul de 30 de zile la contestaţie...şi se mai poate continua. La fiecare program există un alt sistem informatic (finanţat din bani publici), sunt alte reguli de achiziţii (pentru privaţi), se punctează alţi indicatori în multe cazuri interpretabile... Este o incompetenţă totală sau o risipă a banilor? Sau şi-şi? Faptul că nu utilizăm în timp banii europeni, că nu există o coordonare a entităţilor care gestionează fondurile europene, şi vom ajunge din nou în situaţia în care pe ultima sută de metri cheltuim parţial banii care sunt la dispoziţia noastră este mult mai aproape de realitate decât opusul acestui scenariu..
La noi nu corupţia este problem în utilizarea fondurilor europene – la noi problema este incompetenţa, ignoranţa totală, lipsa de coordonare...nepăsarea.
Ar exista soluţii mai bune: dar se pare că nimeni nu este interesat de îmbunătăţirea sistemului, pentru că ori nu înţelege problema, ori vrea rezultate politice iminente. Avem câteva strategii în acest sens, dar ori sunt strategii prost făcute ori nimeni nu ia în considerare... Ar mai fi ceva timp să nu risipim o mare parte a miliardelor puse la dispoziţie, dar nu cred că sunt factori decizionali interesaţi în ţara asta, care să înţeleagă complexitatea situaţiei, sau să-şi aloce timpul necesar pentru a corecta direcţia în care mergem. Lasă, că merge şi aşa
Ilyés Szabolcs, Consultant, Director executiv firmă de managament
