Discuţiile au început joi între Iran, pe de o parte, şi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU - Statele Unite, China, Rusia, Franţa şi Marea Britanie - plus Germania, pe de altă parte. Reuniunea a fost însufleţită de speranţe mari, graţie politicii de deschidere către Occident şi Statele Unite promovată de preşedintele iranian Hassan Rohani de la alegerea sa, în iunie. Acesta din urmă speră să pună capăt rapid celor zece ani de tensiuni în acest dosar nuclear, cu obiectivul de a obţine relaxarea, apoi eliminarea sancţiunilor care sufocă economia Iranului.Ê
Dar negocierile s-au concentrat în ultimele două zile pe cerinţele de clarificare a unora dintre participanţi, în special Franţa, în redactarea unui acord temporar de şase luni, prima etapă "verificabilă" către un acord permanent. Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat pentru postul de radio France Inter, înaintea încheierii discuţiilor, că Parisul nu putea accepta un "joc fără sens", adică un acord slab cu Iranul, scrie agenţia Reuters.
Opoziţia delegaţiei franceze s-a concentrat pe un proiect de înţelegere care prevedea suspendarea unor elemente ale programului nuclear iranian în schimbul ridicării parţiale a sancţiunilor economice. Francezii s-au plâns că acordul a fost redactat în mare parte de Iran şi Statele Unite şi a fost prezentat la masa negocierilor ca un fapt împlinit, ei insistând că Franţa nu va gira înţelegerea în mod impulsiv, la presiunea celorlalţi.
Şeful diplomaţiei franceze a fost primul care a anunţat că nu s-a ajuns la un acord, subliniind că mai rămâne mult drum de parcurs. Potrivit Parisului, sunt necesare clarificări în privinţa a trei puncte pricipale, anume viitorul stocului de uraniu îmbogăţit la 20% şi, mai general, problema îmbogăţirii uraniului, cât şi reactorul cu apă grea de la Arak.
Iranul susţine că scopul reactorului este de a fabrica izotopi nucleari cu aplicaţii în medicină şi agricultură. Un produs secundar al reactorului ar fi însă plutoniul, care ar putea fi folosită pentru construirea unei arme atomice chiar şi în absenţa uraniului îmbogăţit. Israelul, singurul stat din Orientul Mijlociu despre care se crede că deţine armament nuclear, a ameninţat că va bombarda reactorul de la Arak înainte să intre în funcţiune.
Insistenţa cu care delegaţia franceză a cerut condiţii mai dure pentru Iran a fost percepută însă de ceilalţi negociatori ca o încercare a Franţei să-şi asume un rol mai puternic în faţa celorlalte state.
"Americanii, Uniunea Europeană şi iranienii au lucrat intensiv timp de mai multe luni la această propunere şi nu a fost decât o tentativă a lui Fabius de a-şi da importanţă tardiv", a declarat un diplomat occidental, care a cerut să rămână anonim.
Altfel, în declaraţiile oficiale, toţi participanţii la discuţii s-au arătat mulţumiţi de progresele înregistrate în cele trei zile.
"Era normal ca atunci când am trecut la analizarea detaliilor să existe diferende. Însă lucrăm împreună şi sperăm să ajungem la o înţelegere când ne întâlnim din nou. Avem nevoie de voinţă politică şi hotărâre pentru a încheia această etapă şi să trecem la faza finală. Cred că suntem pe aceeaşi lungime de undă", a spus ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif, la sfârşitul summit-ului, citat de The Guardian.
"Nu mă îndoiesc că suntem mai aproape de un acord acum. Am venit la Geneva hotărâţi să ne asigurăm că Iranul nu obţine arma nucleară şi acesta rămâne scopul nostru", a spus şi secretarul de Stat american John Kerry. Acesta şi-a întrerupt un turneu în Orientul Mijlociu pentru a participa la discuţiile faţă în faţă cu partea iraniană, în condiţiile în care Statele Unite şi Iranul nu mai au relaţii diplomatice oficiale de la revoluţia islamică din 1979.
În schimb, premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat asupra caracterului înşelător al acestei situaţii şi a asigurat că Israelul nu se va simţi angajat de acest acord şi îşi va asigura singur apărarea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
