Introducerea cardului de sănătate va fi prioritatea din acest an a lui Cristian Buşoi, cel care în urmă cu o lună a preluat conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituţia ce administrează fonduri de aproape 5 mld. euro strânse din contribuţiile la sănătate.
La fel ca şi predecesorii săi, Buşoi a trecut în capul listei de priorităţi aspecte legate de informatizare, proces care a fost început în urmă cu 12 ani, perioadă în care la conducerea CNAS s-au aflat şapte preşedinţi.
„Pentru asigurarea transperanţei şi cheltuirii eficiente a banilor, cardul electronic de sănătate reprezintă elementul esenţial“, a spus şeful CNAS. Aflat la prima conferinţă de presă de la preluarea mandatului, Buşoi, 35 de ani, a anunţat ieri că la sfârşitul anului vor fi realizate 7,5 milioane de carduri de sănătate, însă a evitat să spună data de la care vor începe să fie utilizate.
Cardul reprezintă a treia etapă în informatizarea sistemului de sănătate, după sistemul informatic unic integrat (SIUI – o bază de date cu asiguraţii, medicii, farmaciile, spitalele în care sunt raportate serviciile prestate şi decontările) şi reţeta electronică.
Pentru SIUI s-au investit peste 100 mil. euro, reţeta electronică, devenită obligatorie din ianuarie, a costat 12 mil. euro (mare parte din bani venind din fonduri europene), iar proiectul cardului de sănătate se ridică la aproximtiv 20 mil. euro. Ultima etapă în informatizare, ce urmează să fie implementată, este dosarul electronic al pacientului ce va conţine istoricul medical.
Ce vrea să facă Buşoi
Buşoi spune că vrea să schimbe imaginea CNAS de instituţie opacă şi intenţionează totodată să înfiinţeze o direcţie de control şi antifraudă, în care să atragă oameni din ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) şi Ministerul Afacerilor Interne.
Noua direcţie ar urma să aibă atribuţii de a efectua controale atât la nivelul caselor judeţene de asigurări, cât şi la nivelul furnizorilor (medici şi spitale). El a mai spus că vrea să clarifice unele detalii legate de taxa clawback (o taxă pe vânzările producătorilor de medicamente), pentru a se evita ca pe viitor instituţia să piardă procese din cauza unor „chichiţe“ şi intenţionează să încheie procesului de transfer către ANAF al bazei de date cu datornicii la fondul de sănătate.
Însă focusul CNAS din acest an este implementarea cardului de sănătate, ce va reprezenta elementul de identificare a pacientului în sistemul sanitar.
Prin intermediul cardului, pacientul va dovedi că este asigurat în sistemul de stat, acesta fiind practic singurul avantaj major adus de utilizarea sa. Pe de altă parte, medicii vor dovedi prin acest card că au realizat consultul, iar CNAS va urmări mai simplu decontarea serviciilor medicale.
Până la finalul acestei luni vor fi produse 200.000 de carduri, iar până la finalul anului în total vor fi disponibile 7,5 milioane. Data de la care cardurile de sănătate vor fi obligatorii urmează să fie stabilită. Acestea vor fi distribuite şi iniţializate de către medicii de familie. De anul viitor, cardurile vor fi incluse în cărţile de identitate, pentru cei care îşi schimbă aceste documente.
CNAS este finanţatorul sistemului de sănătate, având la dispoziţie în acest an fonduri de aproape 5 mld. euro. În 2004, instituţia avea la dispoziţie 1,7 mld. euro, însă creşterea fondurilor nu s-a reflectat în creşterea calităţii actului medical.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
