Dincolo de nuanţările care se impun în condiţiile în care între economiile naţionale aflate în proces de convergenţă există diferenţe majore (căci nici punctul de plecare, nici viteza de derulare a procesului nu au fost deloc identice), sporirea productivităţii este esenţială pentru progresul convergenţei reale, întrucât permite atât o creştere economică mai rapidă, cât şi majorări de salarii, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
“Începând cu anul 2000, România a înregistrat unul dintre cele mai alerte ritmuri de recuperare a decalajelor privind nivelul de trai faţă de media UE, în bună măsură ca urmare a avansului considerabil al productivităţii multifactoriale. Evoluţia favorabilă a acesteia poate fi corelată cu o multitudine de factori: firmele productive sunt în general cele mari, tinere, care aparţin mai degrabă sectorului privat decât celui public, au capital majoritar străin şi fac parte dintr-o structură de tipul firmă-mamă – subsidiară”, a afirmat Isărescu ieri la o prelegerea la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).
Alte declaraţii:
@oricât de mult ne-am dori cu toţii o apropiere rapidă de standardele de viaţă din Occident, este important să fim conştienţi că, pentru a nu deraia, procesul de convergenţă economică – reală şi nominală – trebuie să se desfăşoare într-un ritm sustenabil. Forţarea şi trenarea convergenţei sunt deopotrivă nocive.
@Deficitul bugetar a fost 0,7% din PIB în 2015, dar este aşteptat să ajungă în proximitatea plafonului de 3% din PIB în 2016 şi 2017, împins de măsurile de relaxare fiscală deja adoptate pentru a stimula consumul şi creşterea economică. Cu alte cuvinte, pentru a forţa o convergenţă reală rapidă.
@acum stăm bine din perspectiva unor criterii nu garantează cu nimic că vom sta la fel de bine şi peste un an-doi, dacă nu aplicăm în mod consecvent politici economice adecvate.
@Dacă am învăţat cu adevărat din propriile noastre greşeli comise în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, vom fi capabili să rezistăm tentaţiei de a aluneca din nou în măsuri populiste, adoptate din raţiuni electorale.
@Reformele structurale a căror promovare sau adâncire este strict necesară în România includ: creşterea competiţiei şi eficienţei în sectoare-cheie ale economiei, precum cel al energiei şi al transporturilor, identificarea unor soluţii la şomajul ridicat în rândul tinerilor, inclusiv prin reforme în sectorul educaţiei, dar şi dezvoltarea unei infrastructuri de transport de calitate
