Franţa face presiuni pentru ca băncile să nu fie trase la răspundere pentru nerespectarea normelor de muncă şi de mediu ale clienţilor lor, în contextul în care au început discuţiile privind noile norme UE în materie de diligenţă, potrivit Financial Times.
Negociatorii guvernelor din blocul comunitar, Parlamentul European şi Comisia Europeană vor încerca să ajungă miercuri la un acord asupra textului, iar Parisul va solicita ca băncile să fie scutite, cel puţin temporar, de noile norme de diligenţă sau ca acestea să fie modificate.
Franţa, ţara care găzduieşte unul dintre cele mai mari sectoare bancare din blocul comunitar, a susţinut că o aplicare mai largă a normelor, care să includă şi clienţii finali ai băncilor, ar împiedica creditarea, deşi unii legislatori europeni nu sunt de acord cu acest punct de vedere. Instituţiile financiare ar putea fi scutite, parţial sau total, de noile norme în timpul unei perioade de introducere treptată, au declarat mai multe persoane apropiate discuţiilor.
Obligaţia impusă companiilor de a raporta, dar şi de a preveni abuzurile în materie de guvernanţă socială şi de mediu în lanţurile lor de aprovizionare ar putea afecta peste 13.000 de întreprinderi din UE, în funcţie de rezultatul negocierilor.
În conformitate cu aceste norme, grupurile societăţii civile ar putea acţiona în instanţă întreprinderile pentru prejudiciile cauzate de impactul lanţurilor lor de aprovizionare. O discuţie controversată are în vedere necesitatea întreprinderilor de a elabora şi îndeplini o serie precisă de planuri care să asigure tranziţia climatică.
Parisul a argumentat că, în forma sa actuală, textul ar face ca băncile să fie responsabile atât pentru clienţii lor, cât şi pentru furnizori, spre deosebire de companii, care sunt responsabile doar pentru furnizori.
„Ceea ce noi cerem este o aplicare egala a aceloraşi reguli atât pentru companii, cât şi pentru bănci", a declarat unul dintre oficiali. Un al doilea oficial a insistat asupra faptului că Franţa nu urmăreşte o derogare pentru bănci, ci doar o „aplicare egală a regulilor".
Deputaţii din Parlamentul UE, care trebuie să aprobe textul final, au cerut includerea instituţiilor financiare, având în vedere impactul acestora asupra deciziilor de investiţii ale întreprinderilor şi capacitatea lor de a influenţa comportamentul companiilor prin intermediul normelor de creditare.
„De ce vrem ca noile măsuri să fie aplicate şi în rândul serviciilor financiare? Pentru că avem nevoie de ele pentru a impune obligaţia de diligenţă în cazul operatorilor din economia reală, deoarece acestea creează impactul asupra drepturilor omului pe teren", a declarat René Repasi, un deputat socialist german.
Italia, Spania şi Republica Cehă se numără printre ţările care susţin poziţia Franţei, au declarat trei persoane familiare cu discuţiile, în timp ce poziţia Germaniei este mai puţin clară, iar alte câteva state membre nu sunt de acord.
