Investiţiile străine directe (ISD) din Europa au înregistrat în 2023 primul declin din ultimii trei ani, numărul proiectelor scăzând cu 4%, iar numărul noilor locuri de muncă cu 7% fată de 2022, potrivit studiului anual EY European Attractiveness Survey.
Nivelul investitiilor de anul trecut a fost cu 11% mai mic comparativ cu nivelul înregistrat în 2019, înainte de pandemia COVID-19.
„România a înregistrat un trend descendent de 13% ca număr de proiecte de investiţii străine directe, un trend pe care îl observăm şi la nivel european. Cu toate acestea, România se află pe locul 5 în Europa, după Spania, Ungaria, Serbia şi Austria, ca medie a locurilor de muncă create per proiect. Sectorul industrial, transporturile şi logistica sunt principalele domenii care atrag investiţiile străine directe în România, datorită reorganizării lanţurilor de aprovizionare şi relocalizării producţiei după perioada pandemiei. Chiar dacă există o scădere modestă în investiţiile străine directe în 2023, perspectivele privind viitoarele investiţii în România rămân optimiste, cu 67% dintre investitori anticipând o creştere a atractivităţii României în următorii trei ani”., a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.
La nivel european, Franţa, Marea Britanie şi Germania continuă să atragă cea mai mare parte a investiţiilor străine directe şi îşi păstrează primele trei locuri, reprezentând aproximativ jumătate din totalul proiectelor din 2023.
Franta s-a confruntat totuşi cu scăderea numărulul proiectelor ISD cu 5% (1.194 de proiecte), iar Germania a coborât pe locul trei în clasament după o scădere de 12% (733).
Marea Britanie a contrazis tendinta generală şi a devansat Germania urcând pe locul al doilea, cu o creştere de 6% a numărului de proiecte (985).
Pe parcursul anului 2023, companiile din întreaga lume au anunţat 5.694 de proiecte greenfield şi de extindere în 44 de ţări europene, faţă de 5.962 în 2022, o scădere anuală de 4%, comparativ cu o creştere de 1% în 2022 şi de 5% în 2021.
Investiţiile sunt acum cu 14% mai mici decât vârful din 2017, iar numărul total de locuri de muncă create în Europa ca urmare a ISD a scăzut cu 7% faţă de anul anterior, ajungând la 319.923.
Companiile au menţionat creşterea poverii normative, volatilitatea preţurilor la energie şi instabilitatea politică drept principalele trei riscuri care influenţează deciziile de investiţii.
Europa a fost un pionier al noilor iniţiative de reglementare a inteligenţei artificiale (AI), a sustenabilităţii şi a protecţiei datelor, iar investitorii sunt îngrijoraţi că acestea ar putea frâna dezvoltarea activităţii comerciale. Actuala criză energetică, incertitudinea din perioada premergătoare alegerilor europene şi creşterea tensiunilor sociale şi a radicalismului politic îi preocupă, de asemenea, pe investitori.
Mai multe ţări din Europa de Sud şi de Est au beneficiat în mod semnificativ de pe urma reorganizării lanţurilor de aprovizionare şi a readucerii activităţilor de producţie pe pieţele de origine de către companii. Numărul de proiecte de producţie a scăzut uşor în întreaga Europă, dar s-au înregistrat creşteri în Spania, Turcia, Polonia, Italia, Serbia, Republica Cehă şi Ungaria.
Încetinirea investiţiilor în sectorul digital şi în cel al serviciilor pentru întreprinderi a avut un impact asupra investiţiilor în ţările pentru care aceste domenii sunt puncte forte tradiţionale, cum ar fi Ţările de Jos şi Belgia.
Războiul dintre Rusia şi Ucraina continuă să afecteze investiţiile pe pieţele care se învecinează cu oricare dintre aceste ţări, printre care România (-13%), Finlanda (-32%) şi ţările baltice precum Letonia (-31%) şi Lituania (-40%).
Numărul proiectelor de investiţii străine directe în domeniul software, al serviciilor IT şi al serviciilor profesionale şi pentru întreprinderi, în mod tradiţional cele mai mari sectoare de investiţii din Europa, a scăzut cu 19% şi, respectiv, 27%. Ambele suferă de pe urma efectelor restrângerii cheltuielilor din partea clienţilor lor şi a unei reduceri generale a externalizării.
În schimb, investiţiile în turism şi cultură au crescut cu 130% în 2023. Acest sector continuă să se redreseze, deoarece consumatorii revin la nivelul de cheltuieli cu petrecerea timpului liber şi călătorii, eliberaţi de restricţiile provocate de pandemie.
Investiţiile în industria prelucrătoare şi-au păstrat rezilienţa, scăzând cu 1%. Companiile au menţinut investiţiile în producţie pentru a se asigura că pot satisface cererea consumatorilor, care este aşteptată să crească. Actualele eforturi de reorganizare a lanţurilor de aprovizionare şi de relocare a bazelor de producţie în Europa au contribuit, de asemenea, la menţinerea nivelurilor investiţiilor în producţie.
