Potrivit unuia dintre cei mai importanţi industriaşi ai blocului comunitar, programul UE de 800 de miliarde de euro destinat să finanţeze tranziţia digitală şi ecologică a fost împiedicat de birocraţie, în timp ce datele arată că mai puţin de o treime din resurse au fost plătite până în prezent, raportează Financial Times.
Jean-François van Boxmeer, şeful grupului de lobby European Round Table for Industry, a declarat că fondul de redresare NextGen EU - adesea prezentat ca un precursor european al Legii privind reducerea inflaţiei a preşedintelui american Joe Biden - este „foarte, foarte dificil" de accesat. În schimb, el a sugerat că UE ar trebui să îşi revizuiască abordarea faţă de marile proiecte de infrastructură.
Fondul de redresare, convenit ca răspuns economic la pandemia Covid-19 şi finanţat prin împrumuturi comune, care, potrivit unor capitale, ar trebui să rămână o excepţie, se află la jumătatea perioadei planificate pentru 2021-26. Dar, până în decembrie, acesta a plătit doar aproximativ 30% din subvenţiile şi împrumuturile disponibile, potrivit datelor UE.
„Există o mulţime de obstacole şi de criterii de îndeplinit", a declarat van Boxmeer, care este şi preşedintele Vodafone, într-un interviu acordat Financial Times. „Oamenii se pierd în complexitatea ofertei. Intenţia este bună, dar modul de execuţie este deficitar".
Conform proiectului fondului de redresare, plăţile depind de îndeplinirea de către guvernele naţionale a unor obiective stabilite de Comisia Europeană, care implică adesea adoptarea de acte legislative. Potrivit datelor UE, doar 18% dintre aceste aşa-numite etape au fost îndeplinite.
Unele ţări, în special Polonia şi Ungaria, nu s-au atins de cea mai mare parte a fondurilor, din cauza preocupărilor legate de o serie de încălcări ale statului de drept. Altele, inclusiv Italia, cel mai mare beneficiar al fondurilor de redresare, au solicitat mai mult timp pentru a le cheltui, din cauza întârzierilor de plată.
Fondul de redresare a fost „fragmentat" şi a suferit de o „lipsă totală de concepţie europeană", deoarece a fost conceput ca un răspuns de urgenţă la pandemie, menit să accelereze proiectele naţionale existente, a declarat Simone Tagliapietra, membru senior al grupului de reflecţie Bruegel, cu sediul la Bruxelles.
Cu toate acestea, Comisia a declarat că decizia privind modul de cheltuire a resurselor aparţine statelor membre ale UE, care sunt „în general pe drumul cel bun" în ceea ce priveşte punerea în aplicare a fondului.
Fondul şi impulsul sperat care va rezulta în urma plăţilor sunt considerate o realizare de referinţă a preşedintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, şi cea mai importantă contribuţie a acesteia la dezvoltarea economică a blocului comunitar.
