În plină iarnă, un proprietar de garsonieră din Bucureşti, legat la reţeaua de distribuţie a energiei administrată de italienii de la Enel, a primit o factură de 7.454 de lei (circa 1.700 de euro) pentru un consum de energie de 13.626 de kWh, echivalentul consumului lunar pentru circa 70 de gospodării bine utilate.
Deşi reprezentanţii Enel spun că astfel de cazuri sunt foarte rare, totuşi ce anume duce la astfel de facturi record şi ce se poate face în aceste situaţii?
„În lipsa accesului la contor şi în lipsa unui index furnizat de către acest client, facturarea pe lună respectivă s-a realizat pe baza unei estimări ce ia în calcul consumul înregistrat de către acelaşi client cu un an în urmă, în aceeaşi perioadă calendaristică“, spun reprezentanţii Enel, cel mai mare distribuitor privat de energie din România, care asigură serviciul de distribuţie şi furnizare a energiei din Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud.
Chiar şi aşa, consumul luat în calcul pentru realizarea acestei estimări, aferent perioadei 15.01.2012-15.02.2012, depăşeşte cu mult consumul normal al unei garsoniere, indiferent de temperaturile de afară sau de cât de bine utilată este. În acest caz concret a mai intervenit însă un factor. „Practic, în acest caz concret, estimarea s-a bazat pe consumul înregistrat pentru aceeaşi locuinţă în perioada ianuarie – februarie 2012. Media zilnică de consum a acelei perioade a fost mai mare datorită faptului că, la începutul anului 2012, clientul la care faceţi referire a primit o factură de regularizare ce cuprindea cantităţile nefacturate pe o anumită perioadă de timp“, au mai spus reprezentanţii Enel.
Cu toate acestea, clientul care a primit factura de 7.500 de lei pentru consumul într-o lună pentru o garsonieră cu o suprafaţă mai mică de 40 de metri pătraţi spune că, din februarie până în prezent, nu şi-a putut plăti factura la Enel.
„Am sunat în call center pentru a sesiza greşeala făcută, mi s-a spus că s-a înregistrat indexul corect, comunicat de mine, însă peste câteva zile am primit un preaviz prin care mi se spunea că dacă nu achit factura respectivă mi se va întrerupe alimentarea cu energie electrică. Am sunat din nou, mi s-a anulat şi acel preaviz, s-a înregistrat din nou indexul din acea zi şi mi s-a spus că va veni cineva de la Enel să mai citească încă o dată indexul, ceea ce s-a şi întâmplat. Sunt însă curioasă când se va emite noua factură, pentru toată această perioadă, şi cât voi avea de plătit“, a spus clientul Enel.
Reprezentanţii Enel mai precizează că în perioada analizată au existat mai multe ordine de verificare a indexului contorului ce nu au putut fi realizate, deoarece nu a fost posibil accesul la contor, acesta fiind amplasat în locuinţa clientului. „În momentul în care clientul a reclamat existenţa unei discrepanţe între indexul facturat şi cel real, factura respectivă a fost blocată ca fiind reclamată, până la certificarea corectitudinii indexului, fiind anulat astfel şi ordinul de deconectare emis automat. Astfel, nu au mai fost emise facturi ulterioare, pentru a nu perpetua un index greşit al contorului“, au mai spus reprezentanţii firmei italiene.
Potrivit acestora, clienţii care se regăsesc în această situaţie trebuie să sesizeze serviciul cu clienţii telefonic sau prin intermediul serviciului online sau să depună o sesizare la punctele Enel. „În acest moment, s-a reluat facturarea pe baza ultimului index comunicat de client şi s-a corectat diferenţa între indexul facturat prin estimare şi cel declarat de client.“
Potrivit reprezentanţilor Enel, acest gen de situaţii sunt rare, având o incidenţă de sub 0,1%.
„Ce se întâmpla însă dacă primeau o astfel de factură persoanele în vârstă din mediul rural, care nu au acces la internet sau nu ştiu să urmeze indicaţiile primite prin telefon de la «roboţi» până ajungeau să discute cu un operator?“, mai spune clientul Enel.
Din factura de 7.454 de lei, costul energiei pure era de 4.924 de lei, sumă la care se aplica un TVA de 1.181 de lei. Practic, din cele 7.454 de lei, circa 66% era ponderea energiei consumate.
Peste 700 de lei, adică aproape 10% din factura finală, au fost certificatele verzi pe care consumatorii casnici trebuie să le plătească pentru a susţine producţia de energie regenerabilă, energie care oricum nu intră în acest moment în coşul cu care sunt alimentaţi. Contribuţia pentru cogenerare s-a ridicat la mai bine de 300 de lei, adică 4%.
În ultimul an de zile, dincolo de cazurile acestea extreme, un consumator casnic, cu un apartament cu două camere din Bucureşti, şi cu un consum lunar de 190 de kWh, a ajuns să plătească pentru factura la energie cu circa 30% mai mult decât în luna mai anul trecut. Printre factorii care au dus la acest lucru au fost includerea în facturi a sprijinului pentru energia verde, creşterea contribuţiei pentru cogenerare, dar şi scumpirea energiei pure.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
