“LEGE pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune.
Art. 1. Se institue o bancă de scompt şi circulaţiune, sub denumirea de Banca Naţională a României, cu dreptul esclusiv d’a emite bilete de bancă la purtător.
Art. 2. Reşedinţa ei v’a fi în Bucuresci.
Art. 3. Ea va institui câte o sucursală în fie-care capitală de judeţ şi în tote localităţile din ţeră unde trebuinţa va cere.”
Aşa arăta legea publicată în Monitorul Oficial nr. 90 din 17 aprilie 1880 prin care lua naştere una dintre cele mai prestigioase instituţii româneşti, ca o încununare a independenţei naţionale dobândite în 1877.
La întemeiere a fost una dintre primele bănci centrale din lume: a 16-a mai exact. Unele voci spun că ar fi chiar a 13-a, însă pentru a da un ordin de mărime, între timp s-a ajuns la aproape 200 de bănci centrale în lume.
Încă de la înfiinţare, a atras cei mai străluciţi economişti români şi a fost condusă de reputate personalităţi ale vremurilor. Atât în perioade bune, dar mai ales în momente de cumpănă, această instituţie şi-a consolidat rolul fundamental în tabloul economiei româneşti.
Istoria băncii noastre centrale este cea a unei instituţii venerabile, pentru care fiecare provocare a reprezentat un prilej de a-şi demonstra eficienţa, credibilitatea şi adaptabilitatea.
Astăzi, 143 de ani mai târziu, Bătrâna Doamnă a pieţelor financiare, unul dintre pilonii principali ai constituirii şi dezvoltării statului român modern, rămâne un reper important de stabilitate într-un peisaj economic în continuă schimbare.
Privesc cu încredere spre viitor şi sunt convins că vom continua să ne îndeplinim atribuţiile cu profesionalism şi responsabilitate, contribuind la asigurarea unui sistem monetar solid pentru cetăţenii României.
La mulţi ani, Banca Naţională a României! La trecutu-ţi mare, mare viitor!
