Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) avertizează că proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind măsurile pentru finanţarea deficitului bugetar este o lovitură fiscală dată afacerilor mici şi mijlocii, cu efecte negative asupra investiţiilor, locurilor de muncă şi economiei, dar stimulative pentru inflaţie.
„Guvernul trebuie să examineze cu luciditate situaţia economică a României, în contextul tensiunilor globale, al inflaţiei persistente şi al incertitudinilor multiple, în care o lovitură fiscală dată afacerilor mici nu ar echilibra bugetul ţării, deoarece ar stimula inflaţia, şomajul, falimentele şi ar putea încetini creşterea economiei. Statul ar putea încasa mai mult dacă legislaţia fiscală ar fi simplă şi clară. Mulţi posibili antreprenori renunţă să înceapă o afacere din cauza impredictibilităţii legislaţiei fiscale şi a complexităţii normelor aferente.”, a observat Cristina Chiriac, doctor în economie, preşedintă CONAF.
Impozitarea microîntreprinderilor ar trebui să susţină activitatea acestora, esenţială pentru echilibrarea unei economii moderne de piaţă, dar ultimele modificări fiscale deja aplicate au sensibilizat puternic afacerile mici, iar propunerile aflate pe agenda guvernului le-ar putea tripla povara fiscală, avertizează Mihaela Mitroi, Managing Partner Global Tax Advise, consultant fiscal, preşedintă Sucursala CONAF Bucureşti.
„De la 1 ianuarie 2023 plafonul pentru încadrarea ca microîntreprindere a fost redus la jumătate (500.000 euro faţă de 1 milion euro) şi cu condiţii mai restrictive. Asistăm acum la condiţii şi mai aspre, respectiv la creşterea impozitului de la 1 la 3% pentru microîntreprinderile care obţin venituri de peste 300.000 lei. Indiferent de acest plafon, microîntreprinderile care desfăşoară activităţi în zona IT (editare şi realizare de software etc.), hoteluri, restaurante, activităţi juridice, asistenţă medicală generală sau stomatologică vor plăti automat un impozit de trei ori mai mare decât în prezent pentru venituri până la 500.000 euro”, a avertizat Mihaela Mitroi.
În opinia consultantilor, inflaţia va fi o consecinţă colaterală a acestei creşteri puternice a presiunii fiscale, deoarece pentru a rezista în piaţă antreprenorii vor scumpi serviciile. Sub presiunea creşterii poverii fiscale, IMM-urile profitabile îşi vor reduce sau chiar amâna investiţiile.
„Companiile care au venituri peste pragul de 300.000 lei şi care au o rată a rentabilitatii de peste 30% vor datora impozit pe profit de 16% începând cu trimestrul în care această condiţie este îndeplinită. Cu alte cuvinte sunt penalizate microîntreprinderile profitabile, antreprenoriatul local fiind astfel descurajat să efectueze noi investiţii”, a spus Mihaela Mitroi.
Pe agenda guvernului se găsesc şi măsuri care descurajează investiţiile individuale multiple în mai multe afaceri mici, într-o schemă de impozitare care sfidează logica fiscală, a mai observat Mitroi.
„Antreprenorii care au afaceri mici, dar diversificate (în mai mult de o microîntreprindere), vor ajunge să plătească impozit pe profit 16% dacă deţin mai mult de 25% în capitalul social – până acum fiind permisă deţinerea în cel mult 3 microîntreprinderi. Cu alte cuvinte, vor rămâne cu regimul fiscal de microîntreprindere doar pentru o singură afacere. În acelaşi timp, aceiaşi antreprenori cu afaceri diversificate vor deveni de asemenea plătitori de impozit pe profit, chiar dacă realizează o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro, în cazul în care veniturile cumulate ale microîntreprinderilor deţinute depăşesc acest plafon şi dacă acestea sunt considerate întreprinderi legate, ajungând în situaţia în care nu vor putea aplica regimul de microîntreprindere nici măcar pentru o companie.”.
În plus, antreprenorii ar putea fi obligaţi să plătească impozitele în avans, până la închiderea anului financiar, pentru ultimul trimestru, în condiţiile în care, de curând, fusese aliniată plata impozitului pentru microîntreprinderi cu data pentru plata impozitului pentru celelalte companii, respectiv 25 iunie a anului următor, măsură care riscă să înglodeze în datorii afacerile mici şi chiar să le arunce în faliment.
„Toate aceste măsuri afectează posibilitatea microîntreprinderilor de a-şi continua derularea afacerilor, pentru că extragerea bruscă de disponibilităţi băneşti prin impozite, conduce la o eventuală imposibilitate a acestora de a se dezvolta prin investiţii, având în vedere posibilităţile limitate a unor surse de finanţare pentru acestea. Putem asista astfel la o reducere a numărului microîntreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa românească cu efecte asupra sustenabilităţii mediului economic din România”, a conchis Mihaela Mitroi.
Intensificarea presiunii fiscale asupra afacerilor mici şi mijlocii are, deja, un impact negativ în piaţa forţei de muncă: oportunităţile de angajare sunt reduse, iar numărul angajaţilor s-a micşorat, deoarece companiile şi-au redus investiţiile şi, în plus, şi-au ajustat necesarul de personal, a observat Cristina Chiriac.
„România este singurul stat din Uniunea Europeană care a înregistrat, la finalul celui de-al doilea trimestru, o scădere a numărului de persoane ocupate faţă de aceeaşi perioadă din 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat. Trebuie să observăm că această scădere a populaţiei ocupate cu 1,9% nu poate fi efectul unei reduceri a personalului bugetar, care, deşi anticipată, nu a avut încă loc. O eventuală înăsprire a fiscalităţii IMM-urilor şi microîntreprinderilor, în contextul dificil al încetinirii economiei, al inflaţiei persistente, al intensificării presiunilor de creşteri salariale şi al creditării scumpe şi limitate descurajează crearea de noi locuri de muncă şi afectează creşterea economică. Atunci când afacerile mici şi mijlocii se luptă să-şi gestioneze povara fiscală, concedierile fac parte din strategia de supravieţuire a afacerii”, a mai observat Cristina Chiriac, preşedintă CONAF.
