Principiile de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) încep să devină o normă pe piaţa imobiliară din România, iar în curând acele clădiri care nu sunt sustenabile şi nu reuşesc să îndeplinească noile criterii ESG vor avea şanse reduse de a atrage chiriaşi importanţi, de a obţine credite bancare sau de a atrage interesul unor investitori de renume, sunt de părere consultanţii Colliers.
„Sectorul imobiliar se află într-un moment decisiv în îndeplinirea cerinţelor impuse de principiile ESG. În condiţiile în care anul 2023 a fost înregistrat drept cel mai călduros an din istorie la nivel mondial, iniţiativele pentru acţiuni corporative şi guvernamentale privind atenuarea schimbărilor climatice au atins cote fără precedent, plasând cerinţele ESG în centrul atenţiei tuturor părţilor interesate. Unul dintre principalii factori care determină această schimbare este evoluţia peisajului legislativ. Începând cu 1 ianuarie 2024, Directiva UE privind raportarea în materie de sustenabilitate corporativă (CSRD) impune marilor companii listate cu peste 500 de angajaţi, să raporteze în conformitate cu reguli stricte de sustenabilitate. Aceste reglementări acoperă o gamă largă de criterii ESG, de la emisiile de gaze cu efect de seră la drepturile omului şi biodiversitate. Evaluarea ESG prealabilă devine o practică standard în deciziile de investiţii şi în selecţia proprietăţilor, în timp ce chiriaşii iau tot mai mult în considerare aspectele ESG atunci când îşi aleg viitoarele sedii”, explică Tamara Dogariu, Senior Sustainability Consultant Î ESG Strategic Advisory.
În acest context, certificările verzi continuă să fie un punct de referinţă în peisajul în continuă schimbare al reglementărilor ESG, evidenţiind un angajament ferm al dezvoltatorilor şi proprietarilor faţă de practicile sustenabile în mediul construit.
Investiţiile în certificările verzi reprezintă o componentă importantă care sprijină demersul de conformare la reglementările ESG riguroase, consolidând credibilitatea şi atractivitatea pentru toate părţile interesate.
„Având în vedere presiunile tot mai mari, accentul se îndreaptă către performanţe ESG măsurabile şi cuantificabile. Este crucial ca părţile interesate să prioritizeze investiţiile în digitalizare şi automatizare pentru a măsura emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi pentru a implementa strategii de reducere a consumului de energie. În contextul apropiat al anului 2030, imperativul de a reduce emisiile cu 55% pentru a respecta pachetul de reglementări UE "Fit for 55" şi limita de încălzire globală de 1,5°C prevăzută de Acordul de la Paris, devine tot mai stringent, evidenţiind necesitatea decarbonizării sectorului imobiliar. Având în vedere faptul că peste 80% din clădirile actuale se vor afla încă în uz în anul 2050, modernizarea şi reconversia construcţiilor existente pentru eficienţă energetică sporită şi sustenabilitate devin esenţiale pentru a face faţă urgenţei climatice”, completează Roxana Isopescu, Senior Sustainability Consultant Î ESG Strategic Advisory.
Faţă de anii anteriori, incluzând perioada pre-pandemică, când majoritatea certificărilor verzi din România erau obţinute de clădirile de birouri, tipologia acestora a devenit mai echilibrată şi mai diversificată în 2022 şi 2023. Aproximativ 40% din certificările verzi (inclusiv cele care adresează sănătatea şi starea de bine a ocupanţilor) au fost obţinute pentru proiecte de birouri, care rămân în continuare principala categorie. Totodată, în jur de 33% din certificări au fost pentru proiecte industriale, în timp ce peste 20% au fost pentru sectorul de retail.
