Cât durează o procedură de faliment bancar în România: 13 ani la Banca Albina

Şapte falimente au marcat istoria recentă a sistemului bancar - Banca Albina, Bankcoop, Banca Internaţională a Religiilor (BIR), Banca Columna, Nova Bank, Banca Română de Scont (BRS) şi Banca Turco-Română (BTR), iar în contul acestora Fondul de Garantare a Depo­zite­lor a achitat deponenţilor garan­taţi compensaţii în sumă de peste jumătate de miliard de lei.

În prezent, Fondul nu mai are nicio obligaţie de plată, achi­tarea compensaţiilor încheindu-se în 2006, însă are în continuare de recuperat o mare parte din ba­nii cheltuiţi cu despăgubirea depo­nen­ţilor. Potrivit datelor publicate de instituţie, în perioada 1999 – 2006 plăţile către deponenţii ga­ran­taţi s-au ridicat la 512 mil. lei, însă până la sfârşitul lui 2013 Fondul nu reuşise să recupereze de la băncile în faliment decât 175 mil. lei, adică aproximativ o treime din bani.

Procedura de faliment al unei bănci se dovedeşte extrem de lungă în România: în cazul Băncii Albina, care a intrat în faliment în 1999 după ce BNR a descoperit că datele financiare raportate erau fictive, procedura a fost declarată închisă de-abia la sfârşitul lui 2012, adică după nu mai puţin de 13 ani. A fost prima închidere a unui faliment bancar în care a fost implicat Fondul de Garantare a Depozitelor. Banca Albina fusese înfiinţată în 1995 prin subscripţie publică şi avea ca acţionar semnificativ fosta companie de asigurări Ardaf, dar şi nişte acţionari italieni. La data falimentului Fondul avea de recuperat de la Albina creanţe de circa 60 mil. lei, din care s-au încasat numai 27 mil. lei din care 19 mil. lei au fost alocate distribuirii către creditori.

În total de la Banca Albina, Bankcoop, BIR, BRS şi BTR Fondul a încasat până la sfârşitul lui 2013 suma de 452 mil. lei, în creştere cu aproape 4% faţă de nivelul din 2012. Încasările reprezintă însă mai puţin de 60% din totalul creanţelor de recu­pe­rat. Pentru Columna şi Nova Bank nu sunt informaţii disponibile.

După falimentele numeroase de la sfârşitul anilor ’90 sistemul bancar a intrat pe un trend de creştere a ponderii capitalului străin, care a ajuns în prezent la peste 90%.

Două bănci au intrat în derapaj în ultimii ani de criză, RIB şi ATE, însă au fost salvate, depozitele rămânând în siguranţă. Nicio instituţie de credit locală nu a avut nevoie de fonduri publice pentru redresare, ca în multe ţări din zona euro.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.03.2014