Căderea bursei urmează unui sfârşit de săptămână marcat de cele mai grave ciocniri din ultimii ani între protestatari, care denunţă stilul autoritar de conducere şi agenda islamistă a premierului Erdogan şi cer demisia acestuia, şi forţele de ordine. Indicele Istanbul National 100 a închis şedinţa de tranzacţionare de luni în scădere cu 10%.
Tensiunile s-au resimţit şi la nivelul costurilor de finanţare ale ţării, randamentele obligaţiunilor cu scadenţa la zece ani urcând luni la 7,12% comparativ cu 6,84% vineri, scrie agenţia Thomson Reuters.
Violenţe noi au izbucnit în noaptea de duminică spre luni în mai multe oraşe, în timp ce protestele antiguvernamentale contra unui proiect imobiliar din Istanbul care au aprins focul demonstraţiilor au intrat în cea de-a patra zi.
Demonstraţiile au cuprins în total 67 de oraşe, iar bilanţul oficial de până duminică al acestora este de 173 de răniţi, dintre care 115 sunt poliţişti, şi 1.730 de persoane arestate, potrivit Bloomberg. Însă imagini filmate de un amator arată cum o maşină blindată a poliţiei trece peste un tânăr în încercarea de a sparge o baricadă.
Pe site-urile de socializare circulă poveşti despre o a doua persoană călcată de blidatele poliţiei şi o tânără grav rănită de un cartuş cu gaze lacrimogene tras de poliţişti. Forţele de ordine i-au atacat în mai multe oraşe pe manifestanţi cu gaze lacrimogene din elicopter, iar proiectilele au fost trase direct în populaţie.
„De acum înainte, oamenii vor fi luaţi în considerare. Premierul ne-a întrebat ce vrem. Vrem justiţie. Vrem democraţie. Ne vrem libertatea“, spune Cemil Ardic, un protestatar în vârstă de 30 de ani care stă pe locul şoferului unei maşini de poliţie distruse.
Nu va fi centru comercial, dar va fi o moschee
Premierul a abordat o atitudine sfidătoare duminică într-un interviu televizat, al treilea în ultimele 36 de ore, spunând că guvernul va continua planurile de a remodela Piaţa Taksim, un loc tradiţional pentru manifestaţii şi de unde au pornit actualele proteste, inclusiv prin construirea unei moschei.
„Nu voi cere permisiunea de la liderii opoziţiei şi de la o mână de jefuitori“, a spus Erdogan.
Demonstraţiile au avut iniţial ca scop impiedicarea autorităţilor să transforme parcul din această piaţă, singurul loc cu verdeaţă din zonă, în centrul comercial prin construirea unor barăci militare din epoca Imperiului Otoman. Barăcile vor fi construite, dar nu vor adăposti un centru comercial, a asigurat premierul.
La manifestaţiile din Istanbul au participat zeci de mii de persoane, unele doar pentru a protesta contra răspunsului deosebit de violent al poliţiei. „Ei (protestatarii – n.red.) incendiază, distrug magazinele. Este aceasta o democraţie? Ei spun că Erdogan este un dictator. Dacă ei spun dictator cuiva care lucrează în interesul poporului, atunci eu nu mai am nimic de spus“, a afirmat Erdogan.
Premierul a acuzat partidele de opoziţie pentru incitarea mulţimilor şi a susţinut că protestele au ca scop slăbirea partidului său, AK, înaintea alegerilor de anul viitor. Doleanţele protestatarilor variază de la brutalitatea poliţiei, restricţii la comercializarea alcoolului şi manifestarea afecţiunii în public la întemniţarea ofiţerilor de armată şi jurnaliştilor acuzaţi că complotează contra guvernului. Erdogan a justificat decizia guvernului de a interzice comercializarea alcoolului în orele nopţii. „Vreau ca ei să ştie că vreau aceste restricţii pentru binele sănătăţii lor. Oricine bea alcool este un alcoolic“, a spus el.
Guvernare cu edicte personale
Erdogan poate fi pus în legătură directă cu boom-ul economic pe care Turcia l-a cunoscut în cei 11 ani de când el stă la conducerea guvernului. Protestele l-ar putea determina să-şi modereze stilul de guvernare considerat a fi prea personal, caracterizat prin edicte proprii referitoare la subiecte variind de la emisiunile de televiziune la rolul parlamentului transformate în lege. Erdogan caută sprijin pentru o nouă constituţie care va permite preşedintelui să emită decrete cu putere de lege, să dizolve parlamentul, să ceară alegeri şi să decidă folosirea armatei.
„Protestele nu reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea guvernului sau pentru realegerea partidului de guvernare. Totuşi, acestea pot limita considerabil capacitatea lui Erdogan de a forţa un sistem prezidenţial în Turcia, în condiţiile în care aceste evenimente arată că este tot mai mult perceput ca fiind un premier autoritar“, a explicat Naz Masraff, analist la Eurasia Group.
Pentru anul viitor sunt stabilite primele alegeri publice pentru preşedenţie şi sunt speculaţii că Erdogan va candida.
Protestele ar putea afecta şi politica Turciei vis-à-vis de ţări precum Siria, în care premierul îi sprijină pe rebelii ce luptă pentru înlăturarea preşedintelui sirian Bashar al-Assad. De asemenea, violenţele ar putea avea un impact negativ asupra planului Istanbulului de a organiza Jocurile Olimpice din 2020.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
